Poezii de Constantin Obadă despre Minune, pagina 3

Minune!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Nu m-am născut c-au vrut părinții,
Deși atâta s-au iubit,
Ci-mpins de valul suferinții,
Minune unic-am venit.

1970-09

Poezie de Constantin Obadă despre minune

Ascuns miracol!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Ascuns miracol, te tot caut,
Prin nebuloase de păreri,
Te chem cu sunete de flaut,
Din lumea ta de nicăieri.

Dar tu din ceruri fără nori,
Nu te arăți decât târziu,
Când viața lumii stă s-apună,
Mereu în scânduri de sicriu!

Nu...

1970-11

Poezie de Constantin Obadă despre minune

Patimi adânci!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Nu căuta ascuns miracol,
Nici vise în patimi adânci,
Când strălucirea unui secol,
Din ape scânteie din stânci.

De ce străbați tot nebuloase,
Când totul e atât de clar,
De ce din flaute jegoase,
Să-nvii năluci în somn hilar....

14 nov 1970

Poezie de Constantin Obadă despre minune

Poeme nescrise!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Stau poemele nescrise,
Arcuite-n mii de vise,
Ce-așteptați copii minune?
Noi veniți, cu-nțelepciune,

Să mai sprinteniți o vreme,
Cu subtile, noi poeme,
Carul lumii care trece,
Carul lumii care vine!

1970-08

Poezie de Constantin Obadă despre minune

Rugă!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Te iubesc, ca florile de cireș,
când își leagănă petalele în mâine,
iubirile eterne.
Te iubesc cu imnuri soarele,
căci în oscilația ogorului meu,
tu ești pentru mine, soare, apă și aer!
Tu ești cântul meu suprem care,
mă învață să...

1970-12

Poezie de Constantin Obadă despre minune