Când...
Poezie de Mihai Eminescu despre Mister, Inteligență, Plăcere, Tăcere, Cer, Soare, Lacrimi, Durere, Grădină, Lume
votează acum
adaugă un comentariu
Când...
Când tuna prin nouri pe lume veghează,Când fiece undă se-mbracă c-o rază,
Când cântă ai somnului ginii nătângi,
Tu tremuri şi plângi.
Când tuna aruncă o pală lumină
Prin merii în floare-nşiraţi în grădină,
La trunchiul unuia pe tine te-aştept,
Visând de deştept.
Când soarele arde şi ceru-i văpaie,
Pe-a lacului valuri profunde bălaie,
Pe-o barcă împinsă de valuri ce merg,
La tine alerg.
Când vântul e-o taină, când frunza e mută,
Misterul surâde prin lumea tăcută,
Culeg pe-a ta frunte sublime visări,
Pe ochi sărutări.
Amorul îşi moaie aripele-i stinse,
Tu-nchizi surâzând lungi genele-ţi plânse
Şi fruntea mea pală pe pieptu-ţi aşezi,
Surâzi şi veghezi.
Nebună copilă, ce-amesteci plăcerea
Cu lacrimi pe care le paşte durerea,
Nebună copilă cu-amorul ceresc,
O, cât te iubesc!
Data scrierii: 1869
Poezie de Mihai Eminescu despre mister, inteligență, plăcere, tăcere, cer, soare, lacrimi, durere, grădină, lume.
Mihai Eminescu 1850-1889, cel mai mare poet roman si unul din marii poeti universali
S-a născut pe: 15 jan 1850.
S-a stins din viaţa în data de 15 jun 1889, la vârsta de 39 ani.
S-a stins din viaţa în data de 15 jun 1889, la vârsta de 39 ani.
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=
