Eternele văpăi,
Când, visătoare, mai tresari,
Și tremuri, în odăi.
Citesc..., în ochii tăi, cei mari
Dorințele târzii,
Când, strălucești, prin evi stelari,
Și cânți, în poezii.
Citesc..., în ochii tăi, cei mari
Duioase armonii,
Când crești copiii, cărturari,
Și plini de omenii.
Citesc..., în ochii tăi, cei mari
Eternele dureri,
Când, melancolică, tresari,
Și cauți, mângâieri.