De ce?

De ce?

De ce voiți să fiu un rând,
Când vreau să fiu, roiuri de gând,
De ce vă par orgolios,
Când devenirii, sunt pios?

De ce umbririi, de greșesc,
Și-n dor de mâine-n zor vâslesc,
Pe marea viselor profunde,
Mă ponegriți murdar, oriunde?

Dar, dacă lauri nu-ncunună,
Strădania, nu-i faptă bună?
Iar nobil țel, de nu atingi,
Au carul vremii, nu-l împingi?

Ori de te zbați și tragi încet,
Nu-i ești fidelul ei poet,
Ce fulgeră cu zări de cânt,
Lumini, ce par, din alt pîmânt?

Dar, cum ne trecem toți molcomi,
Uitați pădurii ce-am fost pomi,
Nu-i drept, în urmă să se plângă,
Ci-n taina vremii, visări ne strângă!