Din Berlin la Potsdam
Poezie de Mihai Eminescu despre Foame, Trenuri, Fum, Mașini, Oameni, Râs, Ochi, Lume
votează acum
adaugă un comentariu
Din Berlin la Potsdam
Din Berlin la Potsdam mergeDrum de fier, precum se ştie.
Dară nu se stie încă
C-am luat bilet de-a trie,
C-am plecat de dimineaţă
Cu un taler şi doi groşi...
Şi de gât cu blonda Milly,
C-ochi albaştri, buze roşi.
Zice Brahma, tata Brahma,
CGum că lumea asta nu e
Decât arderea-unei jertfe
Într-o vecinică căţuie.
Am aprins şi eu luleaua
Şi jertfesc lui tata Brahma,
Lângă mine-un şip cu Kummel!
Ş-o bucată de păstramă.
Zice Darwin, tata Darwin,
Cum că omul e-o maimuţă ¬.
Am urme de maimuţoi,
Milly-nsă de pisicuţă.
Si mă urc în tren cu grabă
Cu o foame de balaur,
Între dinţi o pipă lungă.
Subsuori pe Schopenhauer.
Ş-acum şuieră maşina.
Fumul pipei lin miroasă,
Sticla Kummel mă invită,
Milly-mi râde. - Ce-mi mai pasă!
Data scrierii: 1873
Poezie de Mihai Eminescu despre foame, trenuri, fum, mașini, oameni, râs, ochi, lume.
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=