O dulce undă călătoare,
O dragoste, cu furca-n brâu,
Un joc și cânt de sărbătoare.
Era balsamul unor tei,
Dintr-o eternă primăvară,
Când, fermecat de harul ei,
O căutam mereu și iară.
Era noian necunoscut,
Cu nopți de veghe și magie,
Când din seninuri mi-a țesut,
Un văl ascuns de poezie.
Era din neamul românesc,
Durere grea și veselie,
Când toți și toate-mbătrânesc,
Ea arde pururi torță vie.