Îmi place!

Îmi place!

Îmi place s-aud cum șuieră vântul,
Când gerul e tare și iarna e grea,
Îmi place s-aud cum șuieră vântul,
Când stau la căldură cu dragostea mea.

Îmi place să văd talazuri strivite,
Furtună să fie și cu marinar,
Îmi place să văd talazuri strivite,
Când caut spre țărmuri, dragostea mea.

Îmi place s-ascult un cânt de cucuvaie,
Când noaptea e lungă și spaime se isc,
Îmi place s-ascult un cânt de cucuvaie,
Când eu cu lumină îi dau peste plisc.

Îmi place s-aud un scâncet în fașă,
Când mortul în groapă, abia e depus,
Îmi place s-aud un scâncet în fașă,
Când viața surâde și omul e sus.

Îmi place să simt a lumii iubire,
Când oamenii devin încet omenie,
Îmi place să simt a lumii iubire,
Când toate ar fi cum trebuie să fie.

Îmi place să văd cum zburdă copiii,
Când teiul e-n floare cu melcii pe ram,
Îmi place să văd cum zburdă copiii,
Când gândul meu trece un vis din eram.