În Biafra! (II)

Poezie de Constantin Obadă despre Rușine, Foame, Viitor, Bucurie, Credință, Copii, Omenie, Oameni, Soare, Poezie

În Biafra! (II)

Plâng copii pe drumuri în Biafra surdă,
Pâinea n-o mai știu, nici lapte nici urdă,
Foamea e-n orbite, crește globii mari,
Burțile răsună, hoardă de tătari.

Surdă omenire care urci rachete,
Cum de lași să moară un popor sub soare?
Numai firmituri de la mari banchete,
Ar aduce-acolo multă alinare.

Ce-i dacă sunt negri, sunt și dânșii oameni,
Plini de energie, de-o credință nouă,
Poate viitorul le va fi asemeni,
Unor ideale, clare ca o rouă.

Te întoarce dară, om de omenie,
Spre umanitatea care ai luptat,
Du-n Biafra pâine, cânt și bucurie,
Ca să ștergi rușinea, ce te-a degradat!
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Data scrierii: 02 mai 1969
Poezie de Constantin Obadă despre rușine, foame, viitor, bucurie, credință, copii, omenie, oameni, soare, poezie.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro

Constantin Obadă 1925 - 1974, poet și actor român

S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.

Rate this writing:
Generează un alt cod=