Legendă!
Poezie de Constantin Obadă despre Țigani, Eternitate, Țară, Români, Ură, Sânge, Suflet, Pietre, Soare, Primăvară
votează acum
adaugă un comentariu
Legendă!
Țara, pare liniștită,Dar, în suflete viteze,
Ura, crește neclintită,
Pe zidiri, cu metereze!
Dacii, iscusiți din fire,
Nu stau, roată lângă vatră,
Ci, din iarnă, făr de știre,
Căptușesc cetăți, cu piatră!
Decebal, urzește-n sine,
Pe romani, cum să-i împingă,
Printre văile alpine,
Și-n de strâmt, să-i tot învingă!
Și când soarele aduce,
În lumină primăvara,
Decebal, de prin sătuce,
Cheamă-n iureș, toată țara!
Noaptea vremii, se petrece,
Fluturând parcă, un vaier,
Pe când râvna morții rece,
Toarce-a vitejiei caier!
Decebal, ca un părinte,
Duce oștile-n vâltoare,
Și e, cel mai dinainte,
Lângă dacul care-i moare!
Dar, Traian, lumina Romii,
Strânge țara, cantr-un clește,
Și rărind în cale pomii,
În cetăți, letal răzbește!
Decebal, cu sânge rece,
Firul vieții sale curmă,
Și-n eternitate trece,
Cu străpungerea din urmă!
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet Nr. 6 - Poezii 1971
Data scrierii: 12 dec 1971
Poezie de Constantin Obadă despre țigani, eternitate, țară, români, ură, sânge, suflet, pietre, soare, primăvară.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Constantin Obadă 1925 - 1974, poet și actor român
S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=
