Lanțuri grele de robie, peste țară-au prins rugină,
Ruginită e și viața celor fără de lumină.
Țara noastră de durere, a avut se vede parte,
Tot de boierimi și jale, tot de chinuri și de moarte.
Când era numai o spumă tot pământul ăsta...
Poezie de Constantin Obadă despre urăVoi..., oameni,
care smulgeți, naturii taine,
care purtați pe umeri,
timpul ideal, de mâine,
care deslegați,
vraja pământului,
și zborul planetar,
care cinstiți munca
și cântul lunii,
care slăviți pacea,
și aruncați în hăuri,...
Poezie de Constantin Obadă despre urăDacă..., azi, cutezătorii,
Vibrând tainele candorii,
Roiesc galaxii, imperii,
De ce n-ar roi vederii,
Lungul șir de evoluții,
Care-au precedat maimuței,
Recreând, în artă era,
Când, cutremurată, Terra,
Slobozi, roind din mare,...
Poezie de Constantin Obadă despre urăAceleași vânturi, mișcă ramuri,
Aceleași legi, stele, pe cer,
Aceleași spaime, cheamă țărmuri,
Din largul mărilor, mister.
Aceleași minți, în Babilon-uri,
Aceleași pravile-au rescris,
Aceleași imnuri, grave-n sonuri,
Aprind, al...
Poezie de Constantin Obadă despre urăDeseori, vara-n livadă,
Dorm în fân, ori în ogradă,
Pe lăicer, bătut în stele,
Cu un vis, al vieții mele.
Farmec dulce, ce mă fură,
Cu, o tainică măsură,
Împletind, iubire pură.
Nopțile în poame-adună,
Must solar, dospit de...
Poezie de Constantin Obadă despre urăMotto:
Când scriu, acum, acest poem,
Văd, clipa cea din urmă,
Poveste tristă, de boem,
Cum în noian, se curmă.
Eram..., rază de lumină,
Eram..., fluviu care taie,
Din izvoare, până-n zare,
Șesuri, ca să vie ploaie....
Poezie de Constantin Obadă despre urăDe ce..., tristețile lunare,
Ne strălucesc, din depărtări,
De vraja lor, în nopți ne pare,
Altarul marilor cântări?
De ce..., iubirea, când iubește,
E omenie-n orice loc,
De ura-n negură pălește,
Și râde vremea, a noroc.
De...
Poezie de Constantin Obadă despre urăPrind a înțelege, simfonia ploii,
Care spală ziduri, și striază geamuri.
Simt, cum mână setea, la carul nevoii,
Nori, bătuți de vânturi, care mișcă ramuri.
Prind a înțelege, cum lumina zilei,
Mână-n ura vremii, spaima și durerea,...
Poezie de Constantin Obadă despre urăDe dragul
oamenilor
am
sângerat
în coclauri
să piară
balauri.
De dragul
lor
am
suportat
nevolnica
ură
ca
pasărea
inimii
să urce
veacul
în
stele!
De dragul
oamenilor
cer
acum
o vorbă
bună
oarecum...
Poezie de Constantin Obadă despre urăAdes provincia hilară,
Simbol de vicii și orgolii,
De câte ori se vrea stelară,
Ascunde patime și molii!
Dar ori ascunzi în sân o mare,
Ori marea dup-un cer cu stele,
Pagina nopții când apare,
Se conturează după ele.
Și numai...
Poezie de Constantin Obadă despre urăDe ce..., mi-i dorul o schimbare?
De ce..., schimbări mă dor profund?
De ce..., eterna întrebare?
De ce..., aceleași vis rotund?
Aș vrea planetei, o schimbare!
Din sferică..., în alt model!
Să crape ciuda, din curbare,
Și dorul...
Poezie de Constantin Obadă despre urăȚara, pare liniștită,
Dar, în suflete viteze,
Ura, crește neclintită,
Pe zidiri, cu metereze!
Dacii, iscusiți din fire,
Nu stau, roată lângă vatră,
Ci, din iarnă, făr de știre,
Căptușesc cetăți, cu piatră!
Decebal, urzește-n...
Poezie de Constantin Obadă despre urăBalada mea, balada ta,
Balada..., tuturora,
Adeseori, în cumpeni sta,
Să cânte..., Aurora!
Dar, nu-i de vină, nici un ins,
Din cei..., ce nu știură,
Ci toți acei, ce au prelins,
Neliniște..., și ură!
Din Mai-ul, veșnic...
Poezie de Constantin Obadă despre urăDe când veacuri, trec pe plaiuri,
De când..., iadul, iscă raiuri,
De când..., firea, cată fire,
Toate nasc..., dintr-o iubire!
Fiare..., ne-mblânzite fiare,
Nesătule..., răpitoare,
Când în taină, se-mpreună,
O iubire..., le adună!...
Poezie de Constantin Obadă despre urăStrânsei, din durerea vieții,
Ca să fiu tot cel înfrânt,
Trubadur, ca-n vremi poeții,
S-o alin, și tot să-i cânt!
Chiar cu haina sfâșiată,
Ca un șarpe mă târăsc,
Să ador, un chip de fată,
Și să-i cânt, făr' s-o urăsc!...
Poezie de Constantin Obadă despre urăCând eram copil de școală,
Mă visam cu Zmei și Zâne,
Și simțeam, cum triumfală,
Vremea, vie îmi rămâne!
Treaz, visam vioi pe stradă,
Lupte mari, din dor iubirii,
Și-ndrăgeam, ca-ntr-o baladă,
Lung, sărutul răsplătirii!
Unde-i...
Poezie de Constantin Obadă despre urăBolta-ți de lumină, m-a-nfrățit pe mine,
Cu știința lumii, veacului marxist,
Fructele vieții le-am cules cu tine,
Și de-aceia-s mândru astăzi că exist.
Roșie ca jarul, flamura-ți fierbinte,
A topit în mine energii solare,
Drumul...
Poezie de Constantin Obadă despre urăCâți nu sunt în lume teferi?
Câți nu bat gândirii clare?
Dar nevoia de luceferi,
Din teribilisme sare.
Iar când nu mai pot de bine,
Plini de ifose-n orgolii,
Dau cu ura după tine,
Disperați pozând în dodii.
Poezie de Constantin Obadă despre urăAșa ne știe lumea și mâini o să admire,
Cum zilele de-acuma le-am dus chiar peste fire,
Popor făr' de prihană, și plin de omenie,
Cu cântece la strană, cu jocuri la chindie,
Desțelenind pământuri, stând bine cu vecinii,
Sădim cu timpul...
Poezie de Constantin Obadă despre urăÎn turnul meu sunt multe fețe,
Drăguțe simple și istețe,
Cu mers felin ca de pantere,
Ce vin oricum din alte ere.
Căci nu te iartă nici în glumă,
Să zici că sug cum suge-o turmă
Că nu-ți cresc bine purandeii,
Odoare scumpe,...
Poezie de Constantin Obadă despre ură
