care smulgeți, naturii taine,
care purtați pe umeri,
timpul ideal, de mâine,
care deslegați,
vraja pământului,
și zborul planetar,
care cinstiți munca
și cântul lunii,
care slăviți pacea,
și aruncați în hăuri,
războiul, minciuna, ura,
ca nedemne, simțăminte umane.
Voi..., oameni buni,
numai cu voi,
mă simt contemporan.
Aș vrea să renasc,
peste milenii,
să deschid, cartea vieții,
și să citesc, că:
„ dela facerea lumii,
ei au fost,
sublima-i renaștere ”.