Cum zilele de-acuma le-am dus chiar peste fire,
Popor făr' de prihană, și plin de omenie,
Cu cântece la strană, cu jocuri la chindie,
Desțelenind pământuri, stând bine cu vecinii,
Sădim cu timpul nostru semințele luminii,
Cresc sondele ca brazii și urcă ape munții,
Și scapără vieții miracolele frunții.
Dușmană ni-i minciuna, urâm neomenia,
Noi dăm povețe lumii și păcii, Romania!