Le-ai picurat nădejdii noastre,
Iar nopți smolite, cu ranchiună,
Le-ai limpezit, cu clar de lună !
Cu spor din fapte și din carte,
Ne-ai primenit gândiri deșarte,
De ne mândrim acum, în lume,
Doar ție-ți mulțumim anume !
Prin vremi năier, arcaș iubirii,
Tu-undrumi, spre țărmul fericirii,
Corabia ce poartă-n armonie,
A țării, dulce omenie !
De cinci decenii te slăvim,
Cu spor de ramuri, cânt sublim !
De cinci decenii tu, părinte,
Ești far, spre comunism 'nainte !