Când în ziduri bate când striază geamuri,
Prind cum trece setea la carul nevoii,
Ca s-ajute norii care mișcă ramuri.
Prind a înțelege lumea în mișcare,
Cum ea chipul vieții, cu noi inși îl schimbă,
Ca și marea-n valuri nu-i decât mișcare,
Căci tot ce-i mișcare, cânt-aceiași limbă.