Ești plină de iubire, ca primăvara-n mai,
Căci azi, poporul sincer, din inimi repalpită,
Cântarea biruinței, ce ne-ai sădit în trai !
Din veac, un sfert plinita-i, dar cu mândrie porți,
Cununa de luceferi, ce scânteie din ape,
Căci tu ești numai viața, dar ai, și pentru morți,
Or suferințe oarbe, o rază mai aproape !
Republică slăvită, o..., patrie iubită,
Cinstirea ta în lume, e-o sfântă sărbătoare,
Căci tu, sădești în iureș, ideea nerobită,
Ce leagă-n solul păcii, a vremilor candoare !