Când, cu gulerul scrobit,
Tu-mi păreai, o rândunică,
Eu, un șoim, dar m-ai robit !
Anii, cruzi, fără de milă,
M-au suit, în vârf de munte,
Azi, tu, ești, numai idilă,
Eu, șoiman, în peni cărunte !
Când te văd, parcă ți-aș spune,
Ce n-am spus, o viață-ntreagă,
Dar, de ciudă și rușine,
Limba-n gură, mi se leagă !