Te las..., în dar...
Poezie de Constantin Obadă despre Lașitate, Iubire, Bine, Zi De Naștere, Durere, Inimă, Viață, Stele, Poezie
votează acum
adaugă un comentariu
Te las..., în dar...
Să văd, iubirea mea, trecând cu altu ?Mai bine plec, făr' să privesc în urmă,
De-ar scăpără din goluri..., tot neantu,
Durerea mea..., în veci, nu se mai curmă !
Te las..., în dar, deci iar împrejmuită ,
Iubirea mea..., de tinere vlăstare !
Oricât mi-i inima de învrăjbită,
Eu te ador..., nespusă încântare !
De nu sclipesc acuma din cuvinte !
De mai ești, iubita vieții mele,
E că un vraci, în ritm de vraci, dezminte:
„ Nu-i bine..., să te-ncrezi, numai în stele ”.
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet Nr. 7 - Poezii 1971
Data scrierii: 24 dec 1972
Poezie de Constantin Obadă despre lașitate, iubire, bine, zi de naștere, durere, inimă, viață, stele, poezie.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=