O, adevăr sublime - o, tinichea şi paie!
O, poezie mândră - o, buiguit nerod!
Istorie spirată - minciună şi bătaie,
Amor ceresc şi dulce - a mucoşilor plod.
O, om, oglind-a lumei cu capul şui şi sec,
Cu creierul ca ceata, cu coaste cie...
a venit un nor de noapte
ramurile arborilor să cureţe toate
de a fost, de n-a fost să fie
a venit un când, un cânt
de mai vis, de mai cuvânt
cum un val de corzi albe
inima teilor şi inima aleilor
şi inima numerelor caselor
şi a ceasurilor...
Se întâmplă să cazi în propria-ţi genune avântându-te într-un cer prea albastru şi toate păpădiile acelea de stele se desfac şi alunecă înaintea ta şi în urmă închizând afară o lume în care ai fi avut dreptul să exişti doar mergând trăgând după...
Dacă vinul plânge,
dacă vinul râde,
tu taci
şi florile mint.
Pleacă cu vioara,
cu ochii închişi:
nu te mai ’napoia,
pleacă!
Afară ninge,
visul lasă urme:
nu visa!
Şi cerul din pahar –
şi el are stele...!
Dacă vinul...
