Poezii despre Râs, pagina 2

47 poezii despre râs

Și zbori cu el!

Caiet Nr. 5 - Poezii 1971

Separi, un cer de întuneric,
Și alte ceruri, vin la loc,
Încât, te-ntrebi: care-i himeric?
Și care..., parte de noroc?

Apare-o stea în depărtare,
Ca fața unei mari oglinzi,
Și te întrebi..., dacă e soare,
Ori visul..., care ți-l...

12 iul 1971
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre râs

Transfigurare!

Caiet Nr. 5 - Poezii 1971

Ochii mei, din ochii lumii,
Roind veacuri, aburite,
Mai refac altare humii,
Cu gândiri, întinerite!

Astfel sunt, reanimării,
Dat, c-o inimă de fată,
Să înviu, calea pierzării,
Din iubiri, de altădată!

Iată-mă sfios, pe...

20 nov 1971
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre râs

Toamna!

Caiet Nr. 5 - Poezii 1971

Toamna, trece-n straie mândre,
Ruguri, pline de lumină,
Și cum flutură din tundre,
Pare-o galeșă regină!

Și cum curge-n vin de vie,
Și cum râde-n ochii țării,
Pare-o sfântă poezie,
Scrisă-n ziua sărbătorii!

Oameni buni, sătui...

27 oct 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre râs

Când... (II)

Caiet - Constantin Obadă - Poet necunoscut

Când răsună o chemare,
În grai dulce și subtil,
Joacă-n unde sclipitoare,
Curgătorul vieții stil.

Când răsună o minciună,
Învoalată în mister,
Gânduri-fapte sar și-adună,
Limpezimi care nu pier.

Când șireata trândăvie,
În...

05 dec 1967
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre râs

Dar fără să mă știe satul!

Caiet Nr. 1 - Poezii 1951

Așteaptă-mă diseară-n crâng,
Ori treci bădăță pe la poartă,
Și vezi-mă de râd ori plâng.
De-oi râde veselă pe-afară,
Te du voios, dar ocolește stâna.
De-oi plânge cum plângeam aseară,
Așteaptă, pân' răsare luna,
Și de-oi putea, cu...

1951
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre râs

O dulce bunicuță! (IV)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

O dulce bunicuță, mi-a spus că în iubiri,
Mor visele urâte, și vorbele-s subțiri,
Că-n basme oglindesc, tot ce dorește viața,
O purpură de vis i-mbujorase fața.
Și-am plâns de bucurie, cum plânge o mireasă,
Când dusă spre iubiri, mai des...

1969-12
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre râs

Când lutul aleargă! (I)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Când lutul tânăr aleargă-n picioare,
Din tați în bunici el bate cărare,
Și sprinten sare-n joc la sărbătoare.
Necazuri n-are și dureri nu-l cearcă,
De moarte râde când plânge, parcă,
Și trece lin prin toate ca o barcă.
Când soare...

17 dec 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre râs

Dorul! (III)

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Dorul meu petrece,
De la cald la rece,
Cum din mări sorite,
Ploi vin ostenite!
Unde cade stropul,
Râde iarba, plopul,
Unde cade dorul,
Râde-n om amorul.
Doamne dă norocul,
Veșnic să fiu stropul,
Călător spre mare,
Din mare-n...

09 sep 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre râs

Anii!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Din câți au fost n-au să mai fie,
Din câți îi am mă dor mereu,
Natura n-are omenie,
Și nici credință-n Dumnezeu.

De-aceia poate, nici că-i pasă,
Când eu mă prăpădesc văzând,
Ea vine..., trece radioasă,
Și moare-n mine strălucind....

25 oct 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre râs

Suspin!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

În van suspin, căci ea nu curmă,
Sublima patimii mișcare,
Ci modelând lumea din urmă,
Cu alte chipuri râde-n soare.

1970-08
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre râs

De-aş avea...

De-aş avea şi eu o floare
Mândră, dulce, răpitoare,
Ca şi florile din mai,
Fiice dulci a unui plai,
Plai râzând de iarbă verde,
Ce se leagănă, se pierde,
Undoind încetişor,
Şoptind şoapte de amor;

[De-aş avea o floricică
Gingaşă...

1866
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre râs

O călărire în zori

A nopţii gigantică umbră uşoară,
Purtată de vînt,
Se-ncovoie tainic, se leagănă, zboară
Din aripi bătînd.

Roz-alb-aurora, cu bucle de aur
Sclipinde-n rubin,
Revarsă din ochii-i de lacrimi tezaur
Pe-a florilor sân;

Răspânde...

1866
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre râs

Junii corupţi

La voi cobor acuma, voi suflete-amăgite,
Şi ca să vă ard fierea, o, spirite-ameţite,
Blăstemul îl invoc;
Blăstemul mizantropic, cu vânăta lui gheară,
Ca să vă scriu pe frunte, ca vita ce se-nfiară
Cu fierul ars în foc.

Deşi ştiu e-a...

1869
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre râs

Locul aripelor

Strecor degetele mele printre buclele-ţi de aur,
Raze cari cad în valuri pe un sân ce n-am văzut,
Căci corsetul ce le-ascunde e o strajă la tezaur,
Iară ochii-ţi, gardianii, mă opresc şi mă sumut.

Ochii tăi, înşelătorii! A ghici nu-i pot...

1869
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre râs

La Quadrat

Înger în patru colţuri, o stea cu barbă lungă,
Cine-a ştiut vrodată că tot ce eu iubeam
E-un dramaturg puternic, dar fără bani în pungă,
Un paralelogram?

E-un om a cărui visuri la bere tot ţintează,
Ce se consumă-n asuri şi joacă la...

1870
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre râs

Iubitei

O, îndulceşte-ţi ochii tăi, iubită;
O, însenină faţa ta de nea.
Nu ştii că-n piept inima mea rănită
Tresare-adânc la întristarea ta?
Tresare-adânc, tresare-adânc, iubită
¬Oh, în zădar mi-ncreţi tu fruntea ta.
Durerea chiar de-o...

1871
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre râs

Frumoasă şi jună

Frumoasă şi jună, oh, dragă-mi mai eşti!
Eu caut şi caut în- achi-ţi cereşti
Şi-n veci nu mă satur şi-n veci aş căta,
Iubită, dorită, o gură - aşa!

Tu tremuri, tu cauţi, tu murmuri, tu râzi,
Cu glasul tău dulce tu raiu-mi deschizi,
Cu...

1871
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre râs

Odin şi poetul

Ei cer să cânt... durerea mea adâncă
S-o lustruiesc în rime şi-n cadenţe
Dulci ca lumina lunei primăvara
Într-o grădină din Italia.
Să fac cu poezia mea cea dulce
Damele să suspine; ce frumoase
Pot fi pentru oricine. Pentru mine
Nu. Şi...

1872
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre râs

Floare albastră

"Iar te-ai cufundat în stele
Şi în nori şi-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vieţei mele.

În zadar râuri în soare
Grămădeşti-n a ta gândire
Şi câmpiile asire
Şi întunecata mare;

Piramidele-nvechite
Urcă-n cer...

Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre râs

Mitologicale

Da! din porţile mândre de munte, din stânci arcuite,
Iese-uraganul bătrân, mânând pe lungi umeri de nouri,
Caii fulgerători şi carul ce-n fuga lui tună.
Barba lui flutură-n vânturi ca negura cea argintie,
Părul îmflat e de vânt, şi prin el...

1873
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre râs