Trec trenuri!

Poezie de Constantin Obadă despre Trenuri, Bărbat, Omenie, Noapte, Uitare, Lume, Ochi, Vis, Poezie

Trec trenuri!

Trec trenuri nervoase.
„Mereu li-s ochii,
suveici, agitate”.
Trec mereu!
Trec fulgerând.
din ace înfipte,
în coapse,
drumuri umbrite,
de care!
Mereu gonesc,
zarva zarului,
modern cu,
lumea!
Zi și noapte,
noapte și zi,
țes,
mătasea,
timpului,
ce-și flutură,
multicolor,
din mii de brațe,
omenia!
Gările plâng!
Plâng ca niște,
înțelepte când,
bărbații lor sorb,
alcooluri,
ci în mori,
unde se macină,
simboluri vremii!
Unde cânepa,
uită balta,
de când trece,
lumea,
în pânza,
ei,
albastră,
marea de vis,
visării de mare!
Caiet Nr. 6 - Poezii 1971
Data scrierii: 09 mar 1972
Poezie de Constantin Obadă despre trenuri, bărbat, omenie, noapte, uitare, lume, ochi, vis, poezie.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro

Constantin Obadă 1925 - 1974, poet și actor român

S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.

Rate this writing:
Generează un alt cod=