Ascult ciocane şi voci de lumi cum bat în grinzi de fier...

Ascult ciocane şi voci de lumi

cum bat în grinzi de fier răstignit

roţile trenului nu se mai aud

în pleoape somnul meu nu mai există

vaporul greoi al vieţii se desparte de chei

rămân părăsit

sus pasărea argintie poate este cu tine

iar albul trecerii lasă în urmă, amară lumină

timpane aud colţul casei

atunci eram poate doar un joc

astăzi mă scormonesc şi mă lovesc

amintiri împletite în destin

o stradă răsucită în mine îmi arată gânduri

cu oglinzi a unei case de suflet fără ferestre

umbra rămasă în urma clipei

strigă după mine...

hei tu străineee!

ai uitat chibritul cu flacăra încă neaprinsă

a iubirii,

Doamne...