Descântec de făcături: Duminecă dă dimineață mă sculai,...

Descântec de făcături:

Duminecă dă dimineață mă sculai,
Nici pă ochi nu mă spălai,
Pă potecă la răsărit apucai,
Pă potecă călcând
Și dragoste-adunând
Și-ncepui să plâng
Și să mă frâng
Dă făcături,
Dă dătături,
Dă fermecături.
Maica Precistă din ceri m-auza,
Făcea scară
Dă ceară,
Să rupea;
Făcea scară d-argint
Și scobora la mine pă pământ.
– Ce ț-ă, cutare, dă te vaieți așa tare?
– Ce să-m' fie, Maică Precestă?
Plâng
Și mă frâng,
Că m-a urât frațî,
M-a urât cumnațî,
M-a urât suratili,
M-a urât cumnatili.
Maica Precesta dă mână mă loa,
'N rochie albă mă-mbrăca
Și-n râu la Iordan mă băga
Și mă spăla
Pă față,
Pă brață,
Pă dalba pielită
Și pî la guriță
Și-m' lua dân cap
Coarne dă țap,
Dân sprâncene,
Pene rele,
După trup,
Peri dă lup,
Dân spinare,
Funduri dă căldare
Și mă făcea mai frumoasă după cum eram.
Soare, soare,
Frățioare,
Cum răsai dă luminos,
Dă strălucios,
Așa să răsai peste mine,
Să plac dănacilor
Ca laptele pruncilor,
Să plac bărbaților
Ca berea boierilor.
Cum să bate peștele pă lat
Și pă uscat,
Armăsar dă gard legat,
Cocoș dă voinic tăiat,
Asa să să bată inima-n cutare.

Se ia apă ne-ncepută și se descântă cu steblă de busuioc. I-l dă fetii și-l poartă la ureche. Se descântă de trei ori, dar mai cu seamă duminica. Cu apa se spală fata pe ochi dumineca când pleacă la hori, în trei dumineci la rând.