Descantec de Muma Padurii: Copii carora li se fura somul...

Descantec de Muma Padurii:

Copii carora li se fura somul sunt descantati la usa cu toporul in apa neinceputa, cu lumanarica si lemn de alun:

Tu Muma Padurii,
Tu Paduroiule,
Cu vacele vii,
Cu vacele sa te duci,
De la N. sa fugi.

Se pune o secere atarnata de usa si se zice:
Secere seceratoare,
Cum esti ziua taietoare,
Sa fii noaptea pazitoare
La N.
Prin pat,
Pe sub pat,
Prin asternut,
Pe sub asternut.

Dupa ce se zic de trei ori versurile de mai sus se iau trei carbuni aprinsi si, punandu-se in trei locuri la usa, se zice:
Voi, acesti carbuni,
Sa va faceti trei ingeri buni
Sa paziti prin batatura,
Prin casa,
Pe sub masa,
Prin pat.
Unde veti afla de Muma Padurii
S-o luati,
Sa o sfaramati,
Inima sa i-o mancati.
În casa sa n-o mai lasati,
Caci Muma Padurii copilul mi-a izmenit
Si mi l-a prapadit.
Muma Mumelor,
Muma-Padurilor,
Eu te strig,
Tu sa-mi raspunzi;
Eu sa-ti dau,
Tu sa-mi dai;
Eu iti dau plansul meu,
Tu sa-mi dai odihna [copilului meu].
Sa doarma ca tunul,
Sa taca ca alunul;
Cum dorm pasarile intine,
Asa sa doarma copilul la mine.

Apoi i se da copilului sa bea si se afuma cu anumite buruieni.

Muma Padurii este un personaj din mitologia romaneasca. În traditia populara romaneasca este o vrajitoare considerata o femeie urata, ce sperie oamenii, sihastra, locuind in adancul padurii. Sinonim cuvantului poate fi considerat Baba Cloanta.
Ea este adeseori prezentata ca dusmana a eroilor pozitivi precum Zmeul sau Balaurul. Uneori acesta din urma este prezentat ca fiul al ei. Muma Padurii traieste singuratica in inima padurilor adanci si e caracterizata printr-o infatisare groteasca, prin rautate si marginire. Eroul pozitiv o invinge insa intotdeauna.
La baza constituirii personajului au stat vechi credinte magice, superstitii sau reprezentari figurative ale forrelor naturii, care si-au pierdut semnificatia initiala, capatand numai o valoare poetica, fantastica.

Vrăji și descântece

, Vrăji și descântece româneşti, Vrăji și descântece românia
Vrăji și descântece româneşti despre copii, credință, eroism, tradiție, răutate, valoare, urâțenie, stat, inimă, vechi, femeie, acasă, băutură, oameni, noapte, zi, zi de naștere, apă.

Evaluați acestă postare:
Generează un alt cod=  

Vrăji și descântece similare

Cum sa-l faci pe datornic sa-ti intoarca banii Intr-o zi de sarbatoare importanta se pun 12 taciuni scosi din vatra intr-o cutie si se pastreaza. Dupa un timp, se aseaza pe o basma intunecata sau...

(0) (0) (1)
Vrăji și descântece

Descantec de soimane: Noua sfinte Soimane, Cu noua lopatele, Cu noua maturele, Cu rochii negre-mpodobite, Cu salbe de galbeni gatite, Cu rochile rotate, Cu iile rourate, Cu salbele pe chept lasate,...

(1) (0) (0)
Vrăji și descântece

Descantec pentru mancarimea de inima: Se ia un paharel de miere si un cutit. Cu cutitul se taie bucatele mici foile unei flori de bujor si, tot amestecand aceste foi cu miere, se descanta. Mierea...

(0) (0) (0)
Vrăji și descântece

Descantec de Muma Padurii: Fugi, Mama Padurii cu Paduroi, Strigoaica cu strigoi, Moroaica cu moroi, Duceti-va in vai, În corabii, Ca pe toate v-oi strangea, În capatana de cane v-oi baga, Pe N. nu...

(0) (0) (0)
Vrăji și descântece
Evenimentele zilei
Celebrări, 18 iun:
Gail Kathleen Godwin A fost născut Gail Kathleen Godwin.
Jürgen Habermas A fost născut Jürgen Habermas.
Charles Gounod A fost născut Charles Gounod.
A fost născut Traian Olteanu.
A fost născut Lia Tacu.
Comemorări, 18 iun:
Samuel Butler A murit Samuel Butler.