Între toata romanime,
Mai frumos si milian,
Mai puternic n-a fost nime
Decat Butul moldovan,
Ca, ostean si vanator,
Fericit fu si-n amor.
Iaca buciumul d-arama,
Ce-n Suceav-a rasunat,
La resbel pe junii cheama
Catra tarmul departat,
C-Alexandru domnitor
Da Poloniei agiutor.
Dar cu Butu-i logodita
Fiia a lui domnitor,
De el Ana despartita
Suspina-va de amor;
Butu-i da parola sa
C-a veni s-o va lua.
Doamna, plina d-umilinta,
Giuruirea i-au pastrat,
Dar amantul o credinta
Pentru alta au uitat.
Cine calca-al sau cuvant
N-are pace in mormant.
Oastea de la tari streine
De un an s-au inturnat,
Însa Butu nu mai vine;
Aleu, poate-au raposat!
Doamno,-i timp de maritat,
De giunia ta-i pacat!
Vai de har, de sanatate,
Ca stele ochii sanini,
De-a lor lacrimi neuscate
Turbure-s amu fantani,
Ca un altu petitor
Mana-i cere si amor.
Toti boierii vin din tara
Si un print cu svita sa;
Ana plange in camara
Ca pe But nu poate-uita;
Popa maine va serba
Si pe doamn-a cununa.
Zice doamna credincioasa:
Nu merg la altarul sfant
Si voi fi mult mai voiasa,
De m-or duce la mormant.
Daca Butu nu e viu,
Patul nunte-i un secriu.
Însa-n ziua de urgie,
Are multe doctorii
O batrana, care stie
Si descanteci face mii.
Harca veche, pe ascuns,
Duce doamnei cest raspuns:
S-alungi popa si pe mine,
Va veni azi Butul tau;
În ursita-i mantuire,
Ea va drege precum vreu;
De la crivat, de l-apus,
Bune farmeci t-am adus.
De la codru buruiene,
Iarba zanei de la Prut,
De la vultur doua pene,
Iar tu, doamno, de-a lui But,
Te rog, parul ca sa-mi dai,
Ce de suvenirul ai.
Din par serpe vom forma,
Doua inel-oi impreuna,
Din mic deget sange-ai da
Si pre serpe voi giura,
Cu inel oi descanta,
Va veni si te-a lua.
Doamna-n harca se increde
Si se-mplanta in pacat,
Butu-asculta, el purcede
De la taranos palat,
Nu cum mersa la razboi,
Doamno, oare nu-i strigoi!
În somn toata curtea zace;
Doamna-i treaza; au sosit
Miazanoapte, paza tace;
Pas de cal s-au auzit,
Iar dulaul priceput,
Ce urla, se facu mut.
Poarta curtei se deschide;
Pintre pazitorii mii,
Nu-s ce umbla, o deschide
Si inchide use trii;
Iata-l in alb imbracat
Pe-asternut s-au asezat.
Trece clipa cea duioasa,
Calul rancheaza mereu:
Ramai, Ano, sanatoasa,
Ca m-asteapta roibul meu,
Au cu mine vei veni
S-a mea purure vei fi.
Luna luce, Butul fuge
Preste munte, prin hartop,
Vantul suiera si muge,
Roibul sare in galop,
S-amu-i duce p-amandoi,
Doamno, oare nu-i strigoi!
Printre plaiuri, cai secrete,
Trec la codru si s-aud
Gemand bufnele spariete,
Mereu urla lupul crud;
Din tunerec ochii sai
Lumineaza ca scantei.
Din ceri luna-amusi s-a trece,
Roibul meu, hai la galop!
Noua maguri si stanci zece
Avem inca s-un hartop.
Noua rauri a salta,
Pan cucosul va canta.
Unde mergem? Unde?-Acasa,
Chiar pe culmea lui Pion;
Rareori omul pe-aici pasa,
Langa a Dochiei tron,
Unde turnul meu va sta,