Din dorul tău, de necuprins,
Iubire, nu ești o minune,
Ci setea lumii, într-un ins!
Te simt, te văd, cu ochii minții,
Prin avalanșa de lumină,
Cum vii să-ntinerim părinții,
Iubire, veșnică grădină!
Febril, aștept în taina firii,
Ce scânteie dorinței tale,
Să te-nmlădii din har iubirii,
Căci nu-i iubito, altă cale!