O tăcere galben-pală,
Beznă dornică să soarbă,
Lumea razelor solare.
Dealul meu, cu fața verde,
Avea barbă de mătasă,
Mamă dulce, roi de turme,
Truditorilor culcușuri.
Dealul meu curgea cascadă,
Cu isterii și păcate păgâne,
Ziua-n bătaie de soare,
Noaptea-ndrăgostiri la lună.
A suit întâi din vale,
Un dor lung în zeci de care,
Astăzi dealul meu e locul,
Umbre turn îl întretaie.