Uneori..., când chem trecutul,
Joc de umbre și canoane,
Trist..., refac în minte chipul,
Blând, al sfintelor icoane.
Amărât, îl văd pe tata,
Ca și el, sunt toți cumetrii,
Mama, leagănă covata,
Eu, scâncesc, la colțul vetrii....
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăViața, lasă urme-adânci,
Și-n umbra lor, îmbătrânim!
Dar, când ne pier, tării de stânci,
Mai ține oare, să trăim?
Și..., de-om trăi, ce-am dăinui?
Decât, povara unor vise,
Ce nu se pot, tămădui,
Decât, prin veșnice eclipse!
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăPrind a înțelege, simfonia ploii,
Care bate ziduri, care bate geamuri,
Ea nu-i decât setea din cerul nevoii,
Care păoartă norul, care mișcă ramuri.
Prind a înțelege luminarea zilei,
Care mână umbre, taine și dureri,
Ea revine...
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăC-o sfidare, fără margini,
Sfinxul, șuieră-n pustie:
„ Voi, neputincioșii oameni,
Sunteți doar, zădărnicie!
Umbra mea, e colosală,
Și stăpână pe pustie.
Umbra voastră, n-are fală,
Că-i curată parodie ”.
Faraoni, nu sunt de...
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăVine iarna, timpurie,
Cu eterna-i cărunție.
Unde ești, copilărie?
Dor de viață, bucurie?
Unde ești tu, bărbăție?
Brațe, minte, poeezie?
S-au pierdut, în cele viduri,
Ca și fețele, în riduri.
Anii tineri, în bătrâni,
Zboară șir,...
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăUneori, când chem trecutul,
Joc de umbre și canoane,
Trist, refac în minte chipul,
Blând, al sfintelor icoane.
Amărât îl văd, pe tata,
Ca și el, sunt toți cumetrii,
Mama, leagănă covata,
Eu, scâncesc, la colțul vetrii.
Vitle,...
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăC-o sfidare, fără margini,
Sfinxul, șuieră-n pustie:
„ Voi.., neputincioșii oameni,
Sunteți..., doar, zădărnicie.
Umbra mea..., e colosală,
Și stăpână..., pe pustie.
Umbra voastră, n-are fală,
Că-i curată..., parodie....
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăVine..., iarna timpurie,
Cu eterna-i, cărunție,
Unde ești, copilărie,
Dor de viață, bucurie?
Unde ești, tu..., bărbăție,
Brațe, minte, poezie?
S-au pierdut, în cele viduri,
Ca și fețele, în riduri.
Anii tineri, în bătrâni,...
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăDealul meu..., dospea în pântec,
O..., tăcere, galbe, pală,
Beznă, dornică să soarbă,
Lumea, razelor solare.
Dealul meu..., cu fața verde,
Avea, barbă de mătase,
Mană dulce, roi de turme,
Truditorilor, culcușuri.
Dealul...
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăDin vatra satului, demult,
Din spuza de proverbe,
O doină dacică, ascult,
Când mustul, încă fierbe.
Din umbra pașnicului scut,
Din somnul lui, pe flamuri,
Sprințare hore au crescut,
Și cântece la geamuri.
Din stilul Romei,...
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăTulburător, amurgul, lasă,
un stol de umbre, sclipitor,
O pace grea, misterioasă,
Ca dorul umbrei, de amor.
Tulburător, amurgul, lasă,
În valul veșnicei mișcări,
Aceiași dragoste, duioasă,
Tremurătoare, pe cărări.
Tulburător,...
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăStă în umbra lui, poetul,
Printre tufele stelare,
Chibzuit, grăbit, cu-ncetul,
Taie vremilor cărare.
Către piscuri, ideale,
Plămădite-n nebuloase,
Darnic, picură cristale,
De viață radioase.
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăAmurgul, lunecă ușor,
În umbra înserării,
Ca patimi, pline de amor,
În tainele visării.
În luciul mării cad, mereu,
Aceleași Căi Lactee,
Ca dorurile curcubeu,
În farmec de femeie.
Abia când sună, a târziu,
Când visele sunt...
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăStau, dor, în prag de vis,
Vibrând, iubirea-n pară,
Când arămește-n zori,
Pădurea..., solitară.
Poiene, foșnitoare,
Din umbre, beau lumini,
De te pătrund, cu farmec,
Ce face, să te-nchini.
Minune de icoane,
În roi, se tot...
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăO umbră de mustrare, mă cuprinde,
Când mintea mea, mai cearcă vechi mistere,
Atunci, eu simt neputincios, cum tinde,
Aripa mea, Icar-ul altor ere.
O umbră sură, de tristeți apusă,
Dar, de noianul morților, nu-mi pasă,
Trecutul meu,...
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăCum cad, rostogolite poame,
De aspra vântului, poruncă,
Eu, cad în golul unor rame,
De dorul meu, nespus de muncă.
Acolo-n taină, mă desferec,
De visul patimii stelare,
Când trec în templul de-ntuneric,
Umbrit, de umbra vremii,...
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăMii de streșini, curcubee,
Umbresc, chipuri visătoare,
Prelungind, peste bordeie,
Strălucita lor candoare.
Cei ce n-au voit să steie,
Umbre, prispei visătoare,
Prelungind, vechi curcubee,
Zac, în neagra lor uitare!
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăZile, încâlcite-n treburi,
Treburi, încâlcite-n schele,
Roind raze, printre aburi,
Saltă veacul, pân' la stele.
Eu, în umbra mea străveche,
Caut veacului pereche,
Unii, zic, că dau în streche,
Alții, că-s într-o ureche.
Eu,...
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăDorința patimii ascunse,
Mai stăruie în vechi șarade,
Dar primăveri care-o ajunse,
Umbresc și umbra-i care scade!
Poezie de Constantin Obadă despre umbrăDorinți și patime ascunse,
Mai cearcă poarta-n pari cum șade,
Dar primăveri care-o ajunse,
Umbresc și umbra-i care scade!
Poezie de Constantin Obadă despre umbră
