Cu eterna-i, cărunție,
Unde ești, copilărie,
Dor de viață, bucurie ?
Unde ești, tu..., bărbăție,
Brațe, minte, poezie ?
S-au pierdut, în cele viduri,
Ca și fețele, în riduri.
Anii tineri, în bătrâni,
Zboară-n șir, tot săptămâni,
Și întrebi, de la o vreme,
Când..., prind oasele, a geme:
„ Umbră..., semn de întrebare,
Cât..., vei mai umbri, din soare ? ”