Sfinxul..., șuieră-n pustie !
Poezie de Constantin Obadă despre Sfidare, Oameni, Ironie, Eternitate, Imortalitate, Umbră, Credință, Timp, Zi De Naștere, Poezie
votează acum
adaugă un comentariu
Sfinxul..., șuieră-n pustie !
C-o sfidare, fără margini,Sfinxul, șuieră-n pustie:
„ Voi.., neputincioșii oameni,
Sunteți..., doar, zădărnicie.
Umbra mea..., e colosală,
Și stăpână..., pe pustie.
Umbra voastră, n-are fală,
Că-i curată..., parodie.
Faraoni, nu sunt de veacuri,
Pe când eu..., Eternitate,
Nilul, trece peste maluri,
Oameni, dune însetate.
Ți-i credința cam bizară,
Timpul, trece omenirea,
Om din om ,revine iară,
Tu, îți macini nemurirea.
Și în pulbere, te treci,
Azi, ești plin, de ironie,
Mâine însă, ai să pleci,
Cu Simùnul, în pustie !
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet Nr. 1 - Poezii 1967
Data scrierii: 1967
Poezie de Constantin Obadă despre sfidare, oameni, ironie, eternitate, imortalitate, umbră, credință, timp, zi de naștere, poezie.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=