C-o sfidare, fără margini,
Sfinxul, șuieră-n pustie:
„ Voi, neputincioșii oameni,
Sunteți doar, zădărnicie!
Umbra mea, e colosală,
Și stăpână pe pustie.
Umbra voastră, n-are fală,
Că-i curată parodie ”.
Faraoni, nu sunt de...
Poezie de Constantin Obadă despre imortalitateC-o sfidare, fără margini,
Sfinxul, șuieră-n pustie:
„ Voi.., neputincioșii oameni,
Sunteți..., doar, zădărnicie.
Umbra mea..., e colosală,
Și stăpână..., pe pustie.
Umbra voastră, n-are fală,
Că-i curată..., parodie....
Poezie de Constantin Obadă despre imortalitateSchivnic trist, într-o minee,
Implorând, cerea..., femeie:
„ Doamne, când o văd la strană,
Simt că viața mea-i orfană.
Lasă-mă..., din schivnicie,
Să trec, pragul omeniei,
Să leg, viața mea anume,
De-a femeii, dulce nume....
Poezie de Constantin Obadă despre imortalitateNe stingem unică visare,
Sfioși în fum de lumânare!
Ce-i pentru sori o biată eră,
Pierdută-n sinea-i efemeră?
Ce-i pentru lună un mileniu,
Când n-are suferinți nici geniu?
Ce-i pentru stea o licărire,
Când licărul e nemurire?
Ce-i...
Poezie de Constantin Obadă despre imortalitateMă poartă gândul către marea unde,
Vâslește nemurirea tot ce moare,
Acolo-n țara viselor profunde,
Unde prind nopțile cu mâna soare!
Cu barca mea despic a lumii valuri,
Întrezărind un cer cu alte stele,
Seducător să-l arcuiesc în...
Poezie de Constantin Obadă despre imortalitateÎndrăgind dureri, ca orișicine,
Altoind necazuri, cu iubirea,
Și cântând, a vremii care vine,
Naști Poete-n lume..., nemurirea!
Poezie de Constantin Obadă despre imortalitateMi-e capul, plin..., de boscoroade,
De gânduri..., care pizmuiesc,
De-o sete oarbă..., care roade,
De vise..., care-ademenesc!
Mi-e capul, plin..., de gânduri rele,
Spoite-n vis, c-o lume nouă,
Ce poartă, zâmbete-n ghiulele,
Și...
Poezie de Constantin Obadă despre imortalitateO..., cum Doamne iartă, nu pot să-i încalec,
Vremii, Ducipalul, nărăvaș din fire,
Cum nu știu, tainul unde să-l înduplec,
Ca să-i smulgem taina, întru nemurire!
Bat în lume astăzi, mii de noi lasouri,
Unii, prind copite, alții numai...
Poezie de Constantin Obadă despre imortalitateÎn codrii verzi ca-n vechi palate,
Se plimbă-n taină nemurirea,
Cei mari și mici de pe la sate,
Îi știu cum cântă popi psaltirea!
Poiene dulci par săli de bal,
După o noapte ca de smoală,
Iar zori aprinși un festival,
Ce dau...
Poezie de Constantin Obadă despre imortalitateLa mormântu-mi fără flori,
Unde crește-n veci uitarea,
Cine va veni în zori,
Să-mi mai plângă-nduioșarea?
Cine va sădi un pom,
Să-mi umbrească nemurirea?
Teamă mi-i că pui de om,
Mi-o strivi cu-n bloc uitarea.
Poezie de Constantin Obadă despre imortalitateNe stingem unică visare,
Sfioși în fum de lumânare,
Ce-i pentru soare-o biată eră,
Pierdută-n sinea-i efemeră?
Ce-i pentru lună un mileniu,
Când n-are suferinți nici geniu?
Ce-i pentru stele-o licărire,
Când licărul e nemurire?...
Poezie de Constantin Obadă despre imortalitateÎntre doi poli de lumânare,
Ne stingem, unică visare,
Ce-i pentru soare-o biată eră,
Pierdută-n sinea-i efemeră?
Ce-i pentru lună un mileniu,
Când n-are suferinți, nici geniu?
Ce-i pentru stele-o licărire,
Când licărul e nemurire?...
Poezie de Constantin Obadă despre imortalitate
