Ne stingem unică visare!
Poezie de Constantin Obadă despre Vis, Imortalitate, Fum, Suferință, Frică, Eternitate, Moarte, Geniu, Sublim, Stele
votează acum
adaugă un comentariu
Ne stingem unică visare!
Ne stingem unică visare,Sfioși în fum de lumânare!
Ce-i pentru sori o biată eră,
Pierdută-n sinea-i efemeră?
Ce-i pentru lună un mileniu,
Când n-are suferinți nici geniu?
Ce-i pentru stea o licărire,
Când licărul e nemurire?
Ce-i pentru râu un val de apă,
Când mori izvoarele-i adapă?
Ce ne e dat din veșnicie?
Un joc sublim, o poezie,
O teamă lungă de-ntuneric,
Spoită cu un vis himeric,
Când între poli de lumânare,
Ne stingem unica visare!
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet Nr. 4 - Poezii 1970
Data scrierii: 19 mai 1970
Poezie de Constantin Obadă despre vis, imortalitate, fum, suferință, frică, eternitate, moarte, geniu, sublim, stele.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Constantin Obadă 1925 - 1974, poet și actor român
S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=
