Iar Biafra..., plânge !

Poezie de Constantin Obadă despre Rușine, Copii, Foame, Viitor, Uitare, Sânge, Credință, Pace, Iubire, Viață

Iar Biafra..., plânge !

Mor copii pe drumuri, iar Biafra..., plânge,
Mor..., visând la pâine, înecați în sânge.
Foamea, în orbite, crește globii mari,
Prin stomacuri urlă, hoarde de tătari.

Omenire surdă, care miști rachete,
Cum lași tu să moară, un popor sub soare ?
Numai ce rămâne, de la mari banchete,
Ar putea s-aducă, multă alinare.

Ce-i dacă sunt negri ? Nu-s și ei o lume,
Plină d-energie, de-o credință nouă ?
Poate viitorul, li-e sortit anume,
În Sahara vieții, să aducă rouă !

Te întoarce dară, grabnic, omenire,
Unde plâng copiii, zilnic, nemâncați,
Du-n Biafra pace, pâine, și iubire,
Ca să ștergi rușinea, c-ai uitat de frați !
Caiet Nr. 3 - Poezii 1969
Data scrierii: 1969
Poezie de Constantin Obadă despre rușine, copii, foame, viitor, uitare, sânge, credință, pace, iubire, viață.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro

Constantin Obadă 1925 - 1974, poet și actor român

S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.

Rate this writing:
Generează un alt cod=