Nu pot muri!

Poezie de Constantin Obadă despre Moarte, Dumnezeu, Omenie, Lașitate, Zi, Noapte, Iubire, Cer, Lume, Poezie

Nu pot muri!

Nu pot muri oricum nici eu,
Nici tu nu poți muri copile,
E drept că nu e Dumnezeu,
Ci numai nopți, sporind din zile!

Nu-mi era greu să fi murit,
De era om de omenie,
Pe unde l-am tot zugrăvit,
Nu-i nimenea în cer, să-l știe!

De asta par înmărmurit,
Dar, nu mă prind tristeți deșarte,
Căci Dumnezeu care-a murit,
În veci iubiri n-o mai desparte!

Și dacă nu e Dumnezeu,
Nici jos, nici sus și nici pe ape,
Iubirea lumii, curcubeu,
E tot ce e mai bun și mai aproape!

Eu, las deschise mii de porți,
Să zbori cum vrei, prin omenie,
Când eu cobor în jos în morți,
Tu viu, te-nalță ciocârlie!
Caiet Nr. 5 - Poezii 1971
Data scrierii: 20 ian 1970
Poezie de Constantin Obadă despre moarte, dumnezeu, omenie, lașitate, zi, noapte, iubire, cer, lume, poezie.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro

Constantin Obadă 1925 - 1974, poet și actor român

S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.

Rate this writing:
Generează un alt cod=