O dulce bunicuță! (III)
Poezie de Constantin Obadă despre Cer, Oameni, Luptă, Urâțenie, Vis, Întuneric, Povești, Frumusețe, Lumină, Poezie
votează acum
adaugă un comentariu
O dulce bunicuță! (III)
O dulce bunicuță, mi-a spus că în iubiri,Mor visele urâte, cum mor iubind satiri,
Cum basmele se leagă, cu alte mii de basme,
Cu rosturile vremii, adeseori fantasme.
Că omul spre lumină, tot cade-n întuneric,
Dar nu renunță pururi, la visul său himeric,
Că lupta existenței, de multe ori curmată,
De se cutremur munții și marea solitară.
Că Făt-Frumos de ceruri, în luptă când se lasă,
Din toate iese falnic c-o strașnică mireasă,
Că marea bate lină, că ceru-i tot senin,
Că însăși omul nostru a mai scăpat de chin.
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Data scrierii: 1969-12
Poezie de Constantin Obadă despre cer, oameni, luptă, urâțenie, vis, întuneric, povești, frumusețe, lumină, poezie.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Constantin Obadă 1925 - 1974, poet și actor român
S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=
