Tu Zână îndrăgită de tineri și bătrâni,
Arome-nmiresmate, simțirea ne-o îmbie,
Să închinăm paharul, acestei săptămâni!
Octombrie brumar al nopților de toamnă,
Iar ziua rumenește ciorchini de sevă grei,
Noi oamenii de astăzi, ciocnim cu tine doamnă,
O cupă de Cotnar, mai dulce ca la zei!
Te venerăm iubito, în magice palate,
Ce strălucesc imense, în verde, alb, bleu-pal,
Eu te cobor în mine, pe drumuri neumblate,
Un imn de slavă muncii, să cânți în cincinal.
O..., zboară tu crăiasă, pe geana țării mele,
S-admiri tarlale vaste, și falnice uzini,
Să simți tot rostul vieții, de ce în vremuri grele,
Noi am pornit la luptă, cei mulți să fim stăpâni.
Deci, fii acum slăvită, eternă poezie,
Tu Zână îndrăgită de tineri și bătrâni,
Arome-nmiresmate, simțirea ne-o îmbie,
Să închinăm paharul, acestei săptămâni!