Te implorăm!
Poezie de Constantin Obadă despre Eternitate, Lege, Cugetare, Vinovăție, Natură, Lună, Lume, Poezie
votează acum
adaugă un comentariu
Te implorăm!
Te implorăm maică natură,Să-nfrâni forfota din lavă,
Să legi năpasta c-o centură,
Să simtă lumea că nu-i sclavă.
Nu răsturna oceanul vremii,
Ca să pierim în vre-o stihie,
O..., nu ne da iar anatemii,
Cum ne-ai mai dat, din veșnicie.
O știm, ți-am zdrențuit cununa,
În setea noastră de-nălțare,
Dar, închegându-te cu luna,
Ți-am ogoit sublimă stare.
Dar porți și tu o vină,
Că prea ne-ai răsfățat gândirea,
Prea ne-ai iscat în drum,
Să nu-ți ghicim din zare firea.
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet - Poezii - Laborator - 1972
Data scrierii: 1972-08
Poezie de Constantin Obadă despre eternitate, lege, cugetare, vinovăție, natură, lună, lume, poezie.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=