În dimineața asta clară,
Cum e credința întru Crist,
Dogmatica ei milenară.
Și mă învălui în noian,
De sonuri care bat în tragic,
De parcă am primit un an,
Și tot în jur îmi pare magic.
Mă mângâie un vis de dor,
Că trec din culme-n culme,
Ca nebunaticul Amor,
Ce-ades ne joacă glume.