Decembrie - Undrea

Decembrie - Undrea

Luna Decembrie este luna a zecea în Calendarul Roman, acel calendar al cărui început de an debutează pe 1 martie și este luna a douăsprezecea în Calendarul Iulian și Gregorian, calendarul pe care îl folosim acum în epoca moderna, cu început de an la 1 ianuarie.

Decembrie începe (astrologic) cu soarele în semnul Săgetătorului și sfârșește în semnul Capricornului.

Numele lunii decembrie (latină: December) vine de la cuvântul latinesc decem, zece, pentru că luna decembrie era a zecea lună în calendarul roman.

Grecii numeau luna decembrie Poseidon. În România, luna decembrie, popular, se numește Undrea. Denumirea de Undrea sau Andrea vine de la faptul că încă se păstrează amintirea Sfântului Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie. Decembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și Septembrie.

Denumirea populara a lunii Decembrie este undrea și se presupune ca are legătură cu sensul termenului romanesc vechi - neios, care se referă la căderea abundență a zăpezilor, la o perioada în care a nins mult. Cuvântul are atât valoare de substantiv, cu sensul de luna decembrie cât și valoare de adjectiv, formele sale fiind: neios-neiosi, neioasa-neioase.

Tradiția spune ca în aceasta lună gospodarii au grija de gospodărie, animale și de starea grădinilor și câmpurilor. Fetele nemăritate se spală cu prima nea ca sa fie frumoase și drăgăstoase. Dacă începutul lunii este geros, așa va fi zece săptămâni. Tot tradiția spune ca o iarna geroasa înseamnă ca vara va fi călduroasă, dacă va fi zăpadă, anul care va veni va fi roditor:

Iarna-i grea, omătu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belșug,
Pentru brazda de sub plug.

Luna lui Undrea este plină de sărbători care sunt însoțite de obiceiuri și practici magice, cele mai cunoscute dintre ele fiind:

4 Decembrie: Bubatul, Varvara, Barbura, Sf. Mare Mucenita Varvara, protectoarea minerilor

- nu se lucrează în mină, minerii petrec cu familia.
- se ține pentru ajutor la nașteri, boli: gâlci, dureri de dinți, amețeli, apărare de năpaste, moarte ușoară.
- nu se folosesc lucruri negre ca să nu facă grânele tăciune.
- femeile o țin: nu țes, nu cos, nu opăresc rufe ca să nu se taie și să nu se îmbolnăvească copii.
- nu se mănâncă porumb copt, fasole, dovleac ca să nu se facă bube.
- copii sunt îmbărburați - li se fac cruci pe frunte și mâini cu miere, dovleac, să-i apere de vărsat.
- se fac azime cu miere care se dau de pomana, se pun la streașină pentru bubat.
- se pun crenguțe de pomi fructiferi în apa; dacă infloresc până la Florii, va fi an mănos.

5 Decembrie: Sf. Sava

- se ține să fie spor în casă și la animale, să fie aparate de boli, dăunători, lupi.
- nu se mătură, nu se da gunoiul afară, pentru ca în acest fel se alungă norocul din casă.
- copii sunt opriți să mănânce peste sau fructe.
- se dă pomană fasole fiartă, nuci, turtă caldă, vin, lână, cânepă pentru a "îmblânzi bubele".

6 Decembrie: Sf. Nicoara, Sf. Neculai, Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei

- este Sfânt protector al copiilor, femeilor și corăbierilor, apărător de rele și făcător de minuni.
- se consideră începutul iernii când acesta își scutură barba, dacă nu a nins, urmarea fiind o iarnă grea, lungă.
- este sărbătoare cu praznic și dezlegare la peste.

12 Decembrie: Sf. Spiridon, făcător de minuni, patronul ciubotarilor

- se ține pentru păzirea casei, sporul câmpului, apărare de boli, lovituri, fiare sălbatice

20 Decembrie: Ignatul porcilor, Sf. Sfintit Mucenic Ignatie Teoforul

- sărbătoarea Ignatului, ziua în care creştinii ortodocşi taie porcul.
- Sfântul Ignatie al Antiohiei, cunoscut în popor sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inătoarea, este sărbătorit de creştini la 20 decembrie.
- există superstiţia ca în această zi, femeile însărcinate să nu lucreze, deoarece pot naşte copii infirmi.

23 Decembrie: Preziua Ajunului

- încep colindele, cântece rituale care vestesc Naşterea Domnului, copiii merg la colindat.
- după miezul nopţii se face Masa de Ajun cu grâu fiert, turtă, pâine, fasole, vin de sufletul morţilor, dar şi din alimente de post care, sfinţite pe 24 decembrie, se împart.

24 Decembrie: Ajunul Crăciunului

- se face calendarul de ceapă şi alte practici de aflare a vremii anului următor.
- nu se dă din casă, se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se ducă norocul.
- se mănânca peşte, ca apărare de friguri; nu se bea rachiu că-i al dracului.

25 Decembrie: Naşterea Domnului

- finii merg cu daruri la naşi, se merge cu Ţurca, se colindă cu Steaua, Vicleimul, Irozii.
- firmiturile colacului de Crăciun se dau păsărilor şi vitelor să fie ferite de rău.

26 Decembrie: A doua Zi de Crăciun

– zilele de sărbătoare sunt rezervate vizitelor, se fac daruri.

27 Decembrie: Sf. Ap. Întâiul Mc. şi Arhidiacon Ştefan

- dacă ninge în această zi, va veni un an roditor.
- se sărbătoresc persoane cu numele de Ștefan / Ștefana
- se fac vizite, se dau cadouri

28 Decembrie: Îngroparea Crăciunului

- se ţine ca să nu se îmbolnăvească de gâlci, lingoare, amețeli.

31 Decembrie: Îngropatul Anului Vechi, Ajunul Sf. Vasile

- credința populară spune că în această zi se deschid cerurile şi vorbesc animalele.
- se petrece cu mâncare şi băutură, carne de porc pentru că merge înainte, peşte că este vioi, nu se mănâncă pasăre pentru ca scurmă înapoi.
- seara se lasă porţile descuiate şi lumină şi focul aprinse.
- copiii colindă cu Pluguşorul.