Păsărică albă
Cu aripa albă!
Din piatra-ai crescut,
Cu nori te-ai bătut,
Trei picături din tine-au căzut:
Una de lapte, una de vin
Și una de venin.
Cel ce-a băut laptele s-a săturat,
Cel ce-a băut vinul s-a...
Descântecul greierului
Dacă intră greierele în urechea cuiva, trebuie să spună anumite cuvinte de nouă ori, la nouă bozii; pe opt le crestează şi pe a noua o taie de tot:
Bună dimineaţa, pârcălabule,
Mulţumim dumitale (şi spun numele...
Descântec de bubă neagră:
Bubă albă,
Bubă neagră,
Bubă prin pocitură,
Bubă de nouăzeci și nouă de neamuri,
Bubă, cum ai știut a te crește și-a te face,
Așa să știi a te da-napoi,
Că ieu cu niere te-oi nirui,
Cu zahăr te-oi zăhări,...
Descântec de junghiuri:
Luăm ață de fuior de cânepă, și-o punem într-un vas de apă, și începem a zice:
S-a tăiat ogor,
Nu tai ogor,
Fără să leg junghiurile (cutăruia)
Atunci legăm pe ață nodul întâi, și zicem:
Semăn cânepa,
Nu...
Descântec de vânt rău:
Când peste om sau dobitoc trece repede ceva vânt rău și călduț, atunci atât omul cât și dobitocul înțepenesc, sau nu mai pot mișca unele membre ale trupului, îi trec fiori, adică odată le este cald, altădată rece și le...
Descântec de dragoste:
Dacă vrei să te iubească
Și cu drag să te privească,
Cel din urma snop cules
Prinde-l în cosita des.
Unge-te pe chip cu huma,
Veche de o săptămână.
Spală-te pe chip cu roua,
Adunată pe din două.
Cu zăpada...
Descântec de deochi:
Luăm cărbuni înfocați și țâpând câte unul într-un vas, zicem:
Pasăre neagră,
Pasăre galbenă,
Sai în ceri,
Sai în pământ,
Sai în piatră seacă,
Piatra-n patru crapă.
Da nu crapă piatra,
Ci crapă (cutare).
De-i...
Descântec de sperietură:
Se luară nouă măgari,
Se luară nouă ogari:
Cu gurile căscate,
Cu cozile ridicate,
Cu ochii zgâiți
Cu dinții hlizliți
Coboară jos
Să mănânce,
Umbra gardului.
- Acolo nave-ți ce merge
Acolo n-aveți ce...
Descântec „de întors inima” (împăcare)
Eu voi întoarce ulcica asta
Şi ulcica întoarce vatra
Şi vatra întoarce soba
Şi soba întoarce grinzile cu horna,
Şi grinzile întorc podelele,
Leaţurile şi şindilele,
Şindilele întorc crângurile...
Cea mai mare avere a omului este sănătatea, toate celelalte decurgând de aici. Când nu suntem sănătoși nu știm ce bogăție aveam, abia când ne îmbolnăvim devenim conștienți de ce am pierdut. E bine ca din când în când să...
Descântec de deochi:
Vine ciuta de la munte
Lingându-şi puii pe frunte.
Îi linge pe pistricei
Şi pe cei frumuşei.
Şi eu pe N. îl ling -
De deochi,
Dintre ochi.
Cât o sta vântu-n gard
Atât să stea deochiu-n cap,
Şi să fugă prin...
Descântec de strigoi:
Se iau trei fire de busuioc şi un ou ouat de o găină neagră într-o sâmbătă pe la asfinţitul soarelui şi se descântă la capul bolnavului de trei ori în trei zile succesive, şoptindu-i-se:
Un om mare, roşu,
Luă secure...
Descântec de deochi:
Se spune descântecul suflându-se asupra bolnavului de trei ori:
Fugi, deochi, dintre ochi,
Fugi, deochetură,
Că te-ajunge vânt din gură.
Fugi, deochiat,
Că te-ajunge vânt turbat.
Fugi, deochi, dintre ochi,
Că...
Descântec de dragoste:
Se descântă la gura cuptorului, la foc, în trei marți seara, cu trei smicele de alun, învălind focul.
Foc, focușorul meu,
Eu te-oi învăli,
Tu nu te învăli,
Eu voi dormi,
Tu nu dormi,
Eu voi somna,
Tu nu...
Vraja se desface în duminica Paștelui. Dacă nu există un diagnostic precis iar omul se simte tot mai rău, el poate fi ajutat în ziua de Paște.
În acea zi, bolnavul să strângă masa cu mana...
Descântec de sperietură:
Luăm o vărguță din mătura de mesteacăn, și ținând-o deasupra bolnavului, zicem:
Nouă țapi
De la munte coborâră,
Mânioși și înfricoșați
La (cutare) a strigat:
Nouă sperieți l-a apucat
Speriatu de ziuă,...
Descântec de deochi:
Fugi, dăochi,
Dintre ochi,
Crăpe ochii cui a dăocheat pă cutare.
D-o fi cutare dăocheat dă voinic,
Să-i crape...
Să fie dă mirare,
Să nu mai dăoache;
D-o fi dăocheat dă fată mare,
Să-i cadă cosițele,
Să...
Cea care descânta rostea cuvintele:
Voi, 41 de bobi,
Cum ştiţi de încolţiţi,
Toate luncile înverziţi,
Toată lumea o hrăniţi,
Aşa să ştiţi...
Descântec de ruptoare de apă
(diabet)
Se ia într-un vas curat apă din Cernișoară, dar din acel loc unde apa are vâltoare; apoi se mai iau nouă mlădițe de măr dulce, și se leagă într-un mănunchi laolaltă cu ajutorul căruia mestecăm apa din...
Se ia o batistă, mărgelele sau betele unei fete sau unui băiat, care vrea să i se facă pe scrisă şi se ameninţă cu ele spre o stea mai luminoasă dinspre răsărit. Dacă steaua nu se mişcă din loc se zice că moare ursita, iar...
Semințe de pin în miere, afrodiziac natural