Adio! (II)

Poezie de Constantin Obadă despre Tinerețe, Farmec, Iubire, Zbor, Durere, Lacrimi, Moarte, Ochi, Viață

Adio! (II)

Noi ne-am iubit când eram tineri,
Când eram soli în drum iubirii,
Privindu-ne ca niște neferi,
Furam în zbor extaze firii.

Căci eu sfios eram mai mare,
Pe când tu, farmec de copilă,
Dureri am strâns cât sunt în stare,
Părinții când te-au dat în silă.

Ne-am revăzut după decenii,
Triști soli, iubirii ne-mplinite,
Jucam priviri din farmec jenii,
Prin roi de lacrimi stăpânite.

Noi n-am durat un scut iubirii,
N-am cucerit independențe,
Azi nu eram pradă durerii,
Și nu cerșeam oftând clemențe.

Dar, cum nu ies morții din gropi,
Cum nu curg râuri înspre dealuri,
Când ochii tineri sunt miopi,
Adio vieții idealuri!
Caiet - Constantin Obadă - 1970
Data scrierii: 13 aug 1971
Poezie de Constantin Obadă despre tinerețe, farmec, iubire, zbor, durere, lacrimi, moarte, ochi, viață.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro

Constantin Obadă 1925 - 1974, poet și actor român

S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.

Rate this writing:
Generează un alt cod=