Amurgul meu!
Poezie de Constantin Obadă despre Libertate, Ideal, Ochi, Speranță, Eternitate, Soare, Lume, Stele, Poezie
votează acum
adaugă un comentariu
Amurgul meu!
Amurgul meu nu-i o ruină,Prin care stele se strecor,
Să șteargă pete de rugină,
Trăgând al nopții tainic stor.
Amurgul meu e-o vâlvătaie,
Ce cade-n mări, ori după deal,
Un prunc, ce poartă-ntr-o copaie,
Al lumii veșnic ideal.
Amurgul meu e-o libertate,
Speranța-n care întrevezi,
Cum se apune pe-nserate,
Ca să răsai printre livezi.
Amurgul meu nu-i contemplare,
Ci ochiul clar, prin care vezi,
Cum soarele, sorbit de mare,
Se-ntoarce iarăși prin livezi.
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet - Poezii - Laborator - 1972
Data scrierii: 23 oct 1972
Poezie de Constantin Obadă despre libertate, ideal, ochi, speranță, eternitate, soare, lume, stele, poezie.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=