Poezii de Constantin Obadă despre Speranță

65 poezii de Constantin Obadă despre speranță

Constantin Obadă Poet și actor român

Dorul meu !

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Dorul meu, s-a prins visării,
Când era, abia de-o șchioapă,
Cum se prinde, valul mării,
De stihiile de apă.
Dorul meu, s-a prins visării,
Cumpănind, harfa cântării,

Dorul meu, s-a prins iubirii,
Când, o tainică chemare,
I-a...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Despre...Selene!

Caiet Nr. 2 - Poezii 1968

Despre... Selene,
nota bene,
C-o lumină pământie,
I-am prins fața-n mii de chipuri,
Soarele, blând, dezmiardă pe „Se”,
Poeți o mai cântă à... „lene”,
Dar... timpul hâtru, decide:
Et impera, et divide...
Na, c-am comis o crimă,...

1968
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Eu trudesc!

Caiet Nr. 2 - Poezii 1968

Ca și zilnica chemare,
Către nobile speranțe,
Eu, trudesc, ca fiecare,
Adevăr, să torn în stanțe.

Și mă simt atât de bine,
Când îmi crește albă floare,
Când îl leg pe azi, de mâine,
Ca un soare, de alt soare.

1968
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Din casa inimii !

Caiet Nr. 2 - Poezii 1968

Din casa inimii, aud,
Trosnind, dureri uitate,
Ca vântul mărilor, în sud,
Talazuri înghețate.

În casa inimii, demult,
Iubirea mea, răsfață,
Speranța unui rustic cult,
Care-o mai ține-n viață.

Din casa inimii, ascult
Cum...

1968
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Speranța !

Caiet Nr. 2 - Poezii 1968

Speranța, e o stea, în cer,
O insulă, pe mare,
O vatră caldă, când e ger,
Un vis, din vis, ce moare.

Speranța, e o poezie,
O zi, din a credinței rost,
O dragoste, ce întârzie,
Un gol, în toate câte-au fost.

Speranța, e o cale...

1968
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Joc !

Caiet Nr. 2 - Poezii 1968

Fantasmele, joacă, în ore târzii,
Lumini în ferestre, când noaptea, le-mbracă,
Eu stau, ca o strajă și torc poezii,
Și las, doar pribegii din stepă, să treacă.

Când eul nocturn, abia mai respiră,
De vraja luminii, din roiuri stelare,...

1968
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Sunt..., o rază !

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Sunt..., o rază de lumină,
Spiralată, către mâine.
Sunt..., un vis de gospodină,
Ce coace din alge, pâine.

Sunt..., un fluviu, care taie,
Veacul, marilor ogoare,
Norul, care varsă ploaie,
Spicul holdei, sporitoare.

Sunt...,...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Mai mor !

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Mai mor..., copiii lumii, azi,
Pe continentele vecine,
Cum mor, pădurile de brazi,
În ritm, de gatere străine.

Mai mor..., atâtea doruri vii,
Speranțe-n tinere vlăstare,
Cum mor, adesea, ciocârlii,
Cu zborul, frânt, în aripioare....

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Iar când să zic...

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Din dorul vieții au crescut,
Speranțele, copile,
Dar, dorul vieții a trecut,
Viclean profet, prin zile.

Iar când să zic: mi se cuvin,
Dup-așteptări deșarte...
Mărinimosul meu destin,
Mă ferici..., cu moarte.

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Toamna !

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Fiecare ram,
tremură,
regretul fructelor,
furate,
iar,
sub coaja lui,
sbârcită de tristeți,
mustește,
încet,
speranța,
primăverii!

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Speranțe..., aripi de vis !

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Vederea, uită vechi conture.
Dar, mintea, ageră mereu,
Mai freamătă încă, pădure,
De simt, stăpân că sunt, tot eu.

Deși..., tristețile, apasă,
Cu cerul lor, mereu închis,
Din depărtări, iubiri îmi lasă,
Speranțe..., aripe de vis....

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Când au plecat băieții...

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Când au plecat băieții, să moară în război,
Erau câmpii mănoase, și bine, pe la noi,
E drept, mustea în oameni, speranța de pitac,
Căci, veșnica nevoie, stă-n pluguri de sărac.

Dar, cei ce i-au mânat, departe de zurbavă,
Ideea de...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Redă-mă mie !

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Redă-mă soartă, iar iubirii,
Să sorb, suflarea tinereții,
Redă-mi în patimi, taina firii,
Redă-mă mie, iar vieții.

Redă-mă noapte, iar lumină,
Să leg privirii, cutezanță,
Redă-mi suplețea genuină,
Redă-mă mie iar, speranță....

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Nu-i crede!

Caiet Nr. 4 - Poezii 1970

Când tânăr suferinți-i tu cazi pradă,
Speranța ta mai crede-n leacul vieții,
Dar cum și noul leac e o șaradă,
Începi să strângi în sinea ta blesteme!

Acei ce-nvață că rămâi iubirii,
Chiar dacă toate-s împotriva firii,
Nu-i crede...

16 dec 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Mi-i dor!

Caiet Nr. 4 - Poezii 1970

Mi-i dor de cumpăna fântânii,
De scârțâitul ei prelung,
De vorbe care dau românii,
Când revederile s-ajung!

Mi-i dor de târgul care încă,
Mai poartă dranițe de brad,
De cântăreți slujind în luncă,
De ape bulbucate-n vad!

Mi-i...

17 sep 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Serbezi brin lumină!

Caiet Nr. 4 - Poezii 1970

Scormonind adâncuri din noian de vreme,
Suferința lumii din altare geme,
Iar durerea vieții cu tristețea firii,
Leagănă din patimi lacrima iubirii!

Ce splendori uitate ar putea să lege,
Omenirea iară cu naturi betege,
Derulând...

22 mai 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

De la o vreme...

Caiet Nr. 4 - Poezii 1970

De la o vreme uit pe drumuri,
Alaiuri gândurilor clare,
Speranțe luminând tărâmuri,
Din lumea mea spre altă zare!

O minte slabă îmi tot seacă,
Comori de vise și lumină,
Iar lumea-mi risipită joacă,
In jurul meu ca-ntro ruină!

Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Planeta mea!

Caiet Nr. 4 - Poezii 1970

Fantastică-mi păreai de mare,
Când lumea vălurea ectenii,
Pân-am aflat că noi sub soare,
Suntem de-o mână de milenii!

Enigma ta roind cu basme,
Dorinți-i care te asemeni,
Ai prins cu șirul lung de spasme,
Speranța izvorând din...

09 dec 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Speranță naivă !

Caiet Nr. 7 - Poezii 1971

N-am zburat, din munți în stele,
N-am vâslit, nici mări albastre,
Ci-am robit, durerii mele,
Drama, crudelor dezastre!

Mi-au rămas, în colivie,
Amintiri, cântări sihastre!
Cine, azi, să mai învie,
Drama, stinselor dezastre?...

30 apr 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță

Dar când nu-s ochii lumii !

Caiet Nr. 7 - Poezii 1971

Din cer, roit în raze, oricând un tânăr soare,
Recunoscător de vremuri, va străluci din valuri!
Dar, când nu-s ochii lumii, iubind, a fi in stare,
Să le priceapă tâlcul, spoind cu idealuri,

Speranțe visătoare, durerii ce palpită,
Nu e...

13 mai 1971
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre speranță