Simt duios!

Poezie de Constantin Obadă despre Bunul Simț, Simț, Speranță, Primăvară, Nimic, Pace, Vreme, Viață, Stele, Soare

Simt duios!

Simt duios cum piere urma,
Doritoare de-nceputuri,
Cum mi se brumează cârma,
Primăveri-n sumbre cânturi!

Și mă prinde-o dulce pace,
Și mă simt, din altă eră,
Parcă vremea se răscoace,
Parcă nimeni, nu mai speră!

„O..., nimic, cât ești de mare”,
Fruct în pomul vieții mele,
De te-ai coace, cui va pare,
Că ești soare, printre stele!

Și când valuri mă amână,
De la țărm, să ies în larg,
Simt, o proaspătă țărână,
Cum m-atrage din catarg!

Și cum cad în calea vieții,
Ca un plumb, topit în humă,
Numai zorii dimineții,
Mă albesc, cu-n soi de brumă!

La hotarul neființii,
Caut încă, trandafirii,
Ce ivesc din urma ginții,
Toate cântecele firii!
Caiet Nr. 8 - Poezii 1971
Data scrierii: 13 mai 1972
Poezie de Constantin Obadă despre bunul simț, simț, speranță, primăvară, nimic, pace, vreme, viață, stele, soare.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro

Constantin Obadă 1925 - 1974, poet și actor român

S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.

Rate this writing:
Generează un alt cod=