N-am vâslit, nici mări albastre,
Ci-am robit, durerii mele,
Drama, crudelor dezastre !
Mi-au rămas, în colivie,
Amintiri, cântări sihastre !
Cine, azi, să mai învie,
Drama, stinselor dezastre ?
Copleșit, de omenie,
De iubiri, apoteoze,
Sper, naiv, o cununie,
Mai fecundă-n alte roze !