Spre suvenire
Poezie de Mihai Eminescu
votează acum
adaugă un comentariu
Spre suvenire
Dacă vreodată în lunga-ţi cale,Te-i simţi, frate, nenorocit,
Pieptul în chinuri, inima-n jale,
Viaţa-ţi de lacremi o tristă vale
Ochiu-ţi în plângeri de dor răpit
Când fără soarte, fără de nume,
Te-i vedea singur... despreţuit,
Un singur suflet nu-i avea-n lume,
Luptând cu-a vieţii valuri în spume,
Un suflet care te-ar fi iubit;
Când fug amicii de lângă tine;
Când plângi de Soarte-ţi trist, părăsit:
Gândeşte-atuncea şi tu la mine,
Nici eu în lume n-o duc mai bine,
Şi eu sunt, frate, nenorocit.
Data scrierii: 1866
Poezie de Mihai Eminescu despre singurătate, spirit, suflet, tristețe, nume, inimă, lume, bine, dor, viață.
Mihai Eminescu (1850-1889) Cel mai mare poet roman si unul din marii poeti universali
S-a născut pe: 15 jan 1850.
S-a stins din viaţa în data de 15 jun 1889, la vârsta de 39 ani.
S-a stins din viaţa în data de 15 jun 1889, la vârsta de 39 ani.
Tags
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=
