Zână blândă noapte clară,
Simțitoare-i cu poetul,
Numai luna-i solitară,
Zăvorăște vrăji cu-ncetul.
Stele mândre par fecioare,
Ispitite de luceferi,
Pacea doarme în frunzare,
Tresărind un vânt de neferi.
Dar iubirea de cu...
Când am pornit în câmp asalturi,
Să ștergem milenare haturi,
Noi am cântat în bătălie,
Un imn străbun de vitejie.
Când am forat isteți adâncuri,
Să scoatem tăinuite păcuri,
Noi am cântat încă o odă,
În ritm strălucitor de sondă....
Să spun de zbuciumate nopți?
De schimbătoare zile?
Au scris bunici, nepoți,
Cutremurătoare file.
Să spun de-a lor lumină,
Când stele licăresc,
Ori de lumina zilei,
Când hojmai hoinăresc?
Acestea s-au spus toate,
Cu maxim de...
Noaptea-i sfântă ca o zână,
Suferința-i e poetul,
Luna pare o fântână,
Izvorând gânduri cu-ncetul.
Stele mândre par fecioare,
Ispitite de luceferi,
Pacea doarme în frunzare,
Tresărind un vânt de neferi.
Dar iubirea de cu...
Mor copii pe drumuri în Biafra țară,
Mor cătând o pâine din zori până-n seară,
Foamea din orbite, scoate globii mari,
Prin stomacuri urlă hoarde de tătari.
Omenire surdă care iști rachete,
Cum lași tu să moară un popor sub soare?...
Curge blândă noaptea clară,
Simțitoare ca poetul,
În gând, luna solitară,
Leagă vise-n tot boschetul.
Mândre stele par fecioare,
Îndrăgite de luceferi,
Doarme pacea în frunzare,
Tremurând în vânt de neferi.
Doar iubirea stă...
Noaptea-i sfântă ca o zână,
Suferința-i e poetul,
Luna pare o fântână,
Izvorând gânduri cu-ncetul.
Stele mândre par fecioare,
Ispitite de luceferi,
Pacea doarme în frunzare,
Tresărind un vânt de neferi.
Dar iubirea de cu...
Noaptea-i clară blândă zână,
Simțitoare ca poetul,
Numai luna-i solitară,
Iscă vrej în tot boschetul.
Stele mândre par fecioare,
Ispitite de luceferi,
Pacea doarme în frunzare,
Tresărind un vânt de neferi.
Dar iubirea de cu...
Mor copii pe drumuri și Biafra plânge,
Mor visând la pâine, înecați în sânge,
Foamea din orbite, crește globii mari,
Prin stomacuri urlă hoarde de tătari.
Surdă omenire, care miști rachete,
Cum lași tu să moară un popor sub soare?...
Arămind amurgul iară,
Vremea sună solitară,
Dor de vis în prag de seară,
Eu vibrez iubirea-n pară.
Foșnitoarele poiene,
Cată ochii cu sprâncene,
O cohortă de lumină,
Mă sărută când se-nclină.
Tot altarul de jăratec,
Piere...
Vînturi multe-au scuturat,
Lumea de frunzare,
Numai bradu-nfumurat,
Verde-i până moare.
Așa mereu de mii de ori,
De mii de ani încoace,
Renasc în pomi aceleași flori,
Neliniște și pace.
Veniți în țara doinelor alese,
Cu Feți-Frumoși și mândre Cosânzene,
Ca să gustați din roadele culese,
Arcane de sublim perene.
Veniți să ne legăm iară ca frații,
Să mai gândim în lume ce-i de dres,
Să renodăm în pace aspirații,
Cu...
Curge blândă noaptea clară,
Simțitoare ca poetul,
Numai luna solitară,
Leagă vrăji în tot boschetul.
Mândre stele par fecioare,
Îndrăgite de luceferi,
Doarme pacea în frunzare,
Tremurând în vânt de neferi.
Doar iubirea stă de...
Un vânt nebun a scuturat,
Natura de frunzare,
Doar brazi-n verde saturat,
Sfidează lumi în zare.
Așa mereu de mii de ori,
De când venim încoace,
Renasc în pomi aceleași flori,
Neliniște și Pace!
Greoi, bolnav de poezie,
Pe străzi abia catadicsesc,
Nu vin de la leprozerie,
Prieteni încă stihuiesc.
Știu, ați dori poate-o epavă,
Un farmec mai deosebit,
Să mă slăviți mai sus de slavă,
Voi care-atâta m-ați iubit.
Dar, nu...
Murmură glasul mării stins şi molcom
Încunjurând a Italiei insulă mândră ¬
O, luminaţi, a cerului stelele albe,
Câmpilor noştri.
Vă vărsaţi icoanele voastre în Tibur,
Nori, zugrăviţi pe câmpie umbre fuginde,
Tu, măreţie a nopţii, a...
să adunăm timpul trecut
cu timpul ce vine
în mulțimi concentrice dense
tot mai dense
să nu se îndepărteze, să ne urmeze
să fim clipa cea mai bună
pentru zarea de lumină care vine
să ne-adunăm mâinile cu umbrele
să fim pace, bucurie
inimă...
gândurilor tace,
Mă-ngână cântul unei dulci evlavii,
Atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei?
Din neguri reci plutind te vei desface?
Puterea nopţii blând însenina-vei
Cu ochii mari şi purtători de pace?
Răsai din...
Văzutu-te-am în pace suind scara mărirei
Şi-n pace luănd calea augusta-a nemurirei,
O! scump amic, domn mare, o! nume cu splendoare
Sadit pe miriade de libere ogoare!
O clipă apărut-ai în planul veciniciei
Şi vecinice mari fapte...
