Viața, lasă urme-adânci,
Și-n umbra lor, îmbătrânim!
Dar, când ne pier, tării de stânci,
Mai ține oare, să trăim?
Și..., de-om trăi, ce-am dăinui?
Decât, povara unor vise,
Ce nu se pot, tămădui,
Decât, prin veșnice eclipse!
Prind a înțelege, simfonia ploii,
Care bate ziduri, care bate geamuri,
Ea nu-i decât setea din cerul nevoii,
Care păoartă norul, care mișcă ramuri.
Prind a înțelege luminarea zilei,
Care mână umbre, taine și dureri,
Ea revine...
Când în lunca-ngălbenită
Filomela cântă-n dor,
Viorica vestejită
Doarme-n valea fără flori.
Şi visează vis de aur,
Văi de umbre şi miros,
Unde-n luncile de laur,
Vântul cântă răcoros.
Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbă,
Ce cu-a turmelor pășune, a ei patrie ș-o schimbă,
La pămînt dormea ținîndu-și căpătîi mîna cea dreaptă;
Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă.
Vede cum din ceruri luna lunecă și...
Umbre se retrag încet pe coastele caselor reci,
sudate unele de altele, tăcute, neprimitoare.
Pe străduţă e linişte.
Astăzi sunt atrăgătoare.
Tu,
Cu acte în regulă,
In poziție șezut,
Iti schimbi mereu compoziția și,...
Mai am un singur dor
În liniștea serii
Să mă lăsați să mor
La marginea mării;
Să-mi fie somnul lin
Și codrul aproape,
Pe-ntinsele ape
Să am un cer senin.
Nu-mi trebuie flamuri,
Nu voi sicriu bogat,
Ci-mi împletiți un pat
Din tinere...
Ce cauţi unde bate luna
Pe-un alb izvor tremurător
Şi unde păsările-ntruna
Se-ntrec cu glas ciripitor?
N-auzi cum frunzele-n poiană
Şoptesc cu zgomotul de guri
Ce se sărută, se hârjoană
În umbr-adâncă de păduri?
În cea oglindă...
Trecut-au anii ca nori lungi pe sesuri
Si niciodata n-or sa vie iara,
Caci nu ma-ncânta azi cum ma miscara
Povesti si doine, ghicitori, eresuri,
Ce fruntea-mi de copil o-nseninara,
Abia-ntelese, pline de-ntelesuri -
Cu-a tale umbre azi în...
Neguri albe, strălucite
Naşte luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le întinde pe câmpie;
S-adun flori în şezătoare
De painjen tort să rumpă,
Şi anină-n haina nopţii
Boabe mari de piatră scumpă.
Lângă lac, pe care norii
Au...
Omul începuse să vorbească singur...
Şi totul se mişca în umbre trecătoare
Un cer de plumb de-a pururea domnea,
Iar creierul ardea ca flacăra de soare.
Nimic. Pustiul tot mai larg părea...
Şi-n noaptea lui amară tăcuse orice cânt,...
Când însuşi glasul gândurilor tace,
Mă-ngână cântul unei dulci evlavii
Atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei?
Din neguri reci plutind te vei desface?
Puterea nopţii blând însenina-vei
Cu ochii mari şi purtători de pace?
Răsai din...
Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri
Şi niciodată n-or să vie iară,
Căci nu mă-ncântă azi cum mă mişcară
Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri,
Ce fruntea-mi de copil o-nseninară,
Abia-nţelese, pline de-nţelesuri -
Cu-a tale umbre...
O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi
Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi;
Deasupra criptei negre a sfântului mormânt
Se scutură salcâmii de toamnă şi de vânt,
Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău...
Mereu se vor tot bate,...
C-o sfidare, fără margini,
Sfinxul, șuieră-n pustie:
„ Voi, neputincioșii oameni,
Sunteți doar, zădărnicie!
Umbra mea, e colosală,
Și stăpână pe pustie.
Umbra voastră, n-are fală,
Că-i curată parodie ”.
Faraoni, nu sunt de...
Vine iarna, timpurie,
Cu eterna-i cărunție.
Unde ești, copilărie?
Dor de viață, bucurie?
Unde ești tu, bărbăție?
Brațe, minte, poeezie?
S-au pierdut, în cele viduri,
Ca și fețele, în riduri.
Anii tineri, în bătrâni,
Zboară șir,...
C-o sfidare, fără margini,
Sfinxul, șuieră-n pustie:
„ Voi.., neputincioșii oameni,
Sunteți..., doar, zădărnicie.
Umbra mea..., e colosală,
Și stăpână..., pe pustie.
Umbra voastră, n-are fală,
Că-i curată..., parodie....
Vine..., iarna timpurie,
Cu eterna-i, cărunție,
Unde ești, copilărie,
Dor de viață, bucurie?
Unde ești, tu..., bărbăție,
Brațe, minte, poezie?
S-au pierdut, în cele viduri,
Ca și fețele, în riduri.
Anii tineri, în bătrâni,...
Dealul meu..., dospea în pântec,
O..., tăcere, galbe, pală,
Beznă, dornică să soarbă,
Lumea, razelor solare.
Dealul meu..., cu fața verde,
Avea, barbă de mătase,
Mană dulce, roi de turme,
Truditorilor, culcușuri.
Dealul...
Din vatra satului, demult,
Din spuza de proverbe,
O doină dacică, ascult,
Când mustul, încă fierbe.
Din umbra pașnicului scut,
Din somnul lui, pe flamuri,
Sprințare hore au crescut,
Și cântece la geamuri.
Din stilul Romei,...
Tulburător, amurgul, lasă,
un stol de umbre, sclipitor,
O pace grea, misterioasă,
Ca dorul umbrei, de amor.
Tulburător, amurgul, lasă,
În valul veșnicei mișcări,
Aceiași dragoste, duioasă,
Tremurătoare, pe cărări.
Tulburător,...
