Toamna și trandafirii!

Toamna și trandafirii!

Astmatic, șuieră pe straturi,
Cu-nvolburări ce nasc fiori,
Un vânt viclean pornit în salturi,
Să sfâșie blajine flori.

Cu vaiet surd, din vrejuri goale,
Plâng trandafirii pe alei,
Că soarele s-a tras din cale,
Și toamna vine peste ei.

Povară grea e bătrânețea,
Și pentru voi, iubite flori,
Când viața prinde tinerețea,
Deschis e drumul ca să mori.

Erați în vară ca bujorii,
Pe-obraji de fată inocentă,
Acuma brumele și norii,
V-au pus hidoasa lor amprentă.

Nu disperați! La primăvară,
O să rodiți un roi de flori,
Când soarele sui-va iară,
Cum a suit de-atâtea ori.

Asemeni viața omenească,
Îngroapă mii de străluciri,
Dar vine vremea să rodească,
Flori roșii noi de trandafiri!