Un Domn Român!
Poezie de Constantin Obadă despre Libertate, Trufie, Morală, Dușmani, Țară, Credință, Destin, Oameni, Cugetare, Umbră
votează acum
adaugă un comentariu
Un Domn Român!
La poala unui munte falnic,Acuma veacuri scrise-n urme,
Un Domn Român, în straie jalnic,
Opri, cu oaste și cu turme!
Să ridicăm aici cetatea,
Popor iubit, lovit de soartă,
Să-nchidem tainic libertatea,
Cu-ntineriri de străji la poartă!
Ori azi, ori mâine, oricând în lume,
Dușmani vicleni, îi vor pieirea,
S-o ocrotim cu zid anume,
Cum dârji, ne ocrotim cu firea!
Din pâlcul bărbilor cărunte,
Se pleșuvi, o umbră rară,
Arcaș sâlhui, șoiman de munte,
Domol grăind, ca pe la țară!
Nu-i bună oameni buni povața,
Nu-nchideți libertatea-n ziduri!
Astfel se macină viața,
Astfel credința-n mii de gânduri!
Căci libertatea nu-i o sclavă,
S-o-mbraci în zid de cetățuie,
Ea-i pasăre, ce numa-n slavă,
Cu țara-n noi, eternă suie!
Grăit-ai inimos, române,
Deși ți-e mic în oaste rangul,
Acel ce nici cu ea rămâne,
E vrednic să-l cuprindă ștreangul!
Sunați din buciume răzlețe,
Să primenim cu nori furtuna,
Să potopim în oști semețe,
Trufia lor, ca-n totdeauna!
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet Nr. 8 - Poezii 1971
Data scrierii: 07 mai 1970
Poezie de Constantin Obadă despre libertate, trufie, morală, dușmani, țară, credință, destin, oameni, cugetare, umbră.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=