Cantecul mioarei: S-aude, s-aude, departe la munte,...

Cantecul mioarei:

S-aude, s-aude,
departe la munte,
goman, gomanas,
glas de buciumas,
de trei ciobanasi,
goman, gomanind,
oile pornind,
pe-un picior de munte
cu hatasuri multe.
S-apoi suie si coboara,
zi mare de vara,
din varsat de zari,
pan la tarcatori
si din tarcatori,
pan la saniori,
trei carduri de oi,
de oi bucalai,
la lana tigai,
la coada parnai,
cu coarnele ciute,
cu steluta-n frunte,
cu trei ciobanei,
tustrei verisori,
ca-s din trei surori.
Unu-i ungurean,
unu-i moldovean
si uni-i vrancean.
Da cel ungurean
si cu cel vrancean
pe cel moldovan,
ei mi s-o grait,
mi s-o damolit,
ca sa mi-l omoare
in apus de soare,
umbre cand pornesc,
negure s-opresc
pe munti si pe ape…
dorm apele toate.
Dara cea mioara,
de trei miei in vara
mult mi-i nazdravana.
De trei zile-ncoace,
iarba nu-i mai place,
gura nu-i mai tace:
— Cioban stapanesc,
fecioras domnesc,
ciobanas de oi,
de pe ieste vai,
cu sumanul lai,
mancat de nevoi
si batut de ploi…
Ciobanas cu lance,
da-ti oile-ncoace,
la verde zavoi,
ca-i iarba de noi
si umbra de voi…
sus frunza ratunda,
jos iarba marunta,
sus ii frunza deasa,
jos ii iarba grasa…
Ciobanas cu gluga,
da-ti oile-n lunca…
luncuta-nflorita,
inima-mpartita,
luncuta pletoasa,
inima duioasa…
ca mi s-o vorbit,
mi s-o damolit
cei trei ciobanei,
verisorii tai,
ca pe la chindie,
ei sa te rapuie,
si la-apus de soare,
ei sa te doboare,
sa mi te omoare
si la miez de noapte,
dorm apele toate,
sa mi te ingroape,
la valea adanca,
la potica stramta.
El din gura o zis:
— Mioara, mioara,
de trei miei in vara,
de-mi esti surioara,
de-mi esti nazdravana,
de-s gata de moarte,
spune-le tu toate…
ca sa ma ingroape,
in strunga de oi,
in jocul de miei,
in dosul stanii,
sa ma urle canii…
Iar tu din gluguta,
sa-mi faci iconita
si din trisculita,
sa-mi faci cruciulita
si din buciumas,
sa-mi faci prapuras…
Tot sa ma mangai,
tu la cap sa-mi pui:
flueras de os
ca-mi zice duios,
flueras de soc
ca-mi zice cu foc,
flueras de fag
ca-mi zice cu drag…
Vantul mi-a sufla,
oile-or zbiera,
canii m-or urla
si m-or cauta…
Iar dac-ai zari,
daca-i intalni,
mandra copilita,
alba la pelita,
neagra la cosita,
boura la tata,
la haine pestrita,
baluta, baluta,
glas de copilita,
prin munti alergand,
din ochi lacrimand,
de mine-ntreband,
sa-i spui c-am plecat
departe-n iernat,
pe-o gura de rai,
cam de peste plai…
Iar de mi-i zari,
daca-i intalni,
maicuta batrana,
cu braul de lana,
din caer tragand,
din fir rasucind,
din ochi lacrimand,
din gura-ntreband:
— Cioban ungurean
si cu cel vrancean,
mari, n-ati vazut
si n-ati auzit
tot de-un ciobanas,
tot de-un flacauas
si de-un fecioras,
pe-un picior de munte,
cu oi multe, multe,
cu coarnele ciute,
la lana tigai,
la coada parnai.
Mioara, mioara,
tu-mi